1. Preaonorate părinte profesor, pentru că studenții vă cunosc mai mult prin prisma activității de la catedră, am dori să aflăm ceva mai multe despre dumneavoastră. De când predați la Facultatea de Teologie din Timișoara și câte ceva despre familia dumneavoastră, dacă ne puteți spune.
R: Predau din anul 2004. În toamna anului 2005 am câștigat, prin concurs, postul de preparator universitar.
Sunt căsătorit din anul 2003 și am doi copii (Sara-Maria și Luca)
2. Având în vedere faptul că sunteți absolvent al Facultății de Litere, Istorie, Filosofoe și Teologie din Timișoara, ne-am bucura dacă ne-ați relata câteva amintiri despre profesorii și colegii dumneavoastră de atunci. Cum era atunci când dumneavoastă erați stundent?
R: Îmi aduc aminte cu bucurie de profesorii Bona, Cherciu, Jurcă, Morar, Cosma, Abrudan, Jivi și de mulți alții. Fiecare s-a străduit să ne descopere frumusețea și tainele disciplinei pe care o preda.
3. Pentru că astăzi sunteți profesor la Facultatea de Teologie din Timișoara, vă rog să ne spuneți care este importanța studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române în viața morală și duhovnicească a studenților și în activitatea de mai târziu a absolvenților, indiferent de domeniul de activitate ulterior?
R: Nicolae Iorga avea o vorbă frumoasă: „Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”.
4. Așa după cum am observant, studiul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române este foarte important pentru studenții teologi, dar nu numai. Ne puteți lăsa un gând pe care să-l punem la inimă?
R: Dacă tot l-am pomenit pe Iorga, cred ca aceste citat se potrivește mai bine: „Viața nu înseamnă a trăi ci a ști pentru ce trăiești”.