CRONICA ANULUI 2022

Sfinții Trei Ierarhi sărbătoriți la Timișoara (29-30.01.2022)

În zilele de 29 și 30 ianuarie, Mitropolia Banatului și Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, au organizat, cu binecuvântarea Î.P.S.S. Ioan, Mitropolitul Banatului, două evenimente consacrate Sfinților Trei Ierarhi, ocrotitorii învățământului teologic ortodox.

Astfel, în data de 29. 01. au fost susținute online două prelegeri, și anume:

Lect. dr. Daniel Lemeni, La școala sfinților Trei Ierarhi: despre sfințenie, asceză și viață duhovnicească, respectiv Pr. dr. Nichifor Tănase, Vederea lui Dumnezeu și experiența luminii necreate în teologia isihastă. De asemenea, în cursul aceleiași zile a fost săvârșită de la ora 17 Vecernia cu litie la Paraclisul mitropolitan din incinta Liceului „C.D. Loga”. Imediat după terminarea slujbei, Tudor-Ioan Muntean, Sorin Marian Budai și Dușan Truț, studenți la Master, anul I, au prezentat trei referate consacrate Sfinților Trei Ierarhi. Întreaga asistență s-a bucurat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, care s-a angajat într-un dialog cu părinții profesori și studenții despre Sfinții Trei Ierarhi. A fost o seară duhovnicească de excepție, marcată de bucurie și dragoste frățească.

A doua zi, în data de 30.01.2022, a fost săvârșită la același Paraclis mitropolitan Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de părinți profesori din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie. După terminarea slujbei, Pr. lect. dr. Alin Scridon a susținut un cuvânt de învățătură în care a evocat personalitățile remarcabile ale celor Trei Sfinți Ierarhi, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie de Nazianz și Sf. Ioan Gură de Aur.

După prezentarea Colectivului de Teologie Orotodxă, a avut loc o triplă lansare de carte:

Istorisire despre viețile monahilor din Egipt, studiu introductiv, note, glosar și bibliografie de Daniel Lemeni, Editura Doxologia, Iași, 2021;

Nichifor Tănase, Constantin Jinga (coord.), Simpozionul de educație și spiritualitate ortodoxă „Polis și Paideia”, Editura Academiei Române, București, 2021;

Ierom. Dr. Rafael Povîrnaru, Repere de liturghisire și pastorație pentru preotul contemporan în lumina operei dascălului și sacerdotului Ene Braniște, Editura Eurostampa, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Timișoara-Arad, 2021.

Conferințele prepascale, Rugăciune-Biserică-Viață (9 martie 2022)

Catedra de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara organizează, cu binecuvântarea și cu purtarea de grijă a IPS Mitropolit Ioan Selejan, în perioada 16 martie - 13 aprilie, sesiunea de comunicări prepascale cu genericul „RUGĂCIUNE - BISERICĂ - VIAȚĂ”. Acestea se vor derula după cum urmează:

• 16 martie 2022/ora 18:00: Lansarea volumului: Pr. Mihai HIMCINSCHI și Diac. Răzvan BRUDIU (editori), Biserica Ortodoxă și provocările viitorului, Editura Presa Universitară Clujeană & Reîntregirea, 2020, în prezența: Pr. Mihai Himcinschi, Silviu Oravitzan, Pr. Constantin Jinga, Ovidiu Bădescu și Diac. Răzvan Brudiu

• 23 martie 2022/ora 18:00: Lect. dr. Daniel LEMENI, Sfântul Simeon Noul Teolog și paternitatea duhovnicească: o reflecție teologică;

• 30 martie 2022/ora 18:00: Pr. lect. dr. Daniel ENEA, Rugăciunea - calea către Dumnezeu, la Sfântul Simeon Noul Teolog;

• 13 aprilie 2022/ora 18:00: Pr. conf. dr. Constantin JINGA, Când începe omul să se roage? Sfânta Scriptură - școala rugăciunii și Ierom. lect. asoc. dr. Rafael POVÎRNARU, Sacrul eclesiologic al ființei umane, calea „târnosirii inimii”.

Conferințele se vor desfășura cu începere de la ora 18:00, în Paraclisului Sf. Apostol și Evanghelist Ioan și Sf. Apostol și Evanghelist Luca, din incinta Colegiului „Constantin Diaconovici-Loga”.

Conferințele prepascale organizate în Arhiepiscopia Timișoarei fac parte din seria de manifestări dedicate anului 2022, declarat de către Sfântul Siond al Bisericii Ortodoxe Române ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”.

Debutul conferințelor prepascale la Facultatea de Teologie din Timișoara (16 martie 2022)

Miercuri 16 martie, la biserica paraclis mitropolitan din incinta Colegiului C.D. Loga din Timișoara, a avut loc debutul conferințelor prepascale organizate de Facultatea de Teologie din Timișoara.

În cadrul acestei întâlniri a avut loc prezentarea volumului intitulat „Biserica Ortodoxă și provocările viitorului”, editat de pr. prof. dr. Mihai Himcinschi și diac. lect. dr. Răzvan Brudiu, cadre didactice la Facultatea de Teologie din Alba Iulia.Întâlnirea a fost moderată de pr. conf. dr. Constantin Jinga. De față a fost și Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, care a avut o contribuție importantă la desfășurarea evenimentului.

Corul Facultății de Teologie din Timișoara condus de pr. lect. asoc. drd. Laurian Popa a interpretat câteva piese religioase. La conferință au luat parte cadre didactice și studenți ai Facultății de Teologie din Timișoara, credincioși și iubitori de carte teologică.

Rugăciunea - calea către Dumnezeu, la Sfântul Simeon Noul Teolog (30 martie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan a avut loc în data de 30 martie, a doua conferință prepascală consacrată Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț. Tema conferinței „Rugăciunea - calea către Dumnezeu, la Sfântul Simeon Noul Teolog” a fost susținută de Pr. Lect. Dr. Daniel Enea, la Paraclisul Sf. Ap. Ioan și Sf. Ap. Luca, din incinta Colegiului „C-tin Diaconovici Loga”.

Întâlnirea a fost de un real folos duhovnicesc, deoarece s-a discutat pe marginea practicării rugăciunii, ca loc central în spiritualitatea simeoneană. Scopul rugăciunii, fie ea la biserică, fie singur în chilie sau acasă, fie că e vorba de o rugăciune de pocăință sau de preamărire a lui Dumnezeu, este întotdeauna pentru Sfântul Simeon Noul Teolog iluminare și unire tainică dumnezeiască. El recomandă o spiritualitate lăuntrică, opusă unei evlavii pur exterioare, afirmând că rugăciunea trupească ne conduce la rugăciunea lăuntrică.

Întâlnire de lucru la Facultatea de Teologie din Timișoara (25 martie 2022)

Joi 24 martie, la Facultatea de Teologie din Timișoara a avut loc o întâlnire de lucru prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, legată de dotarea paraclisului din interiorul sediului facultății.

La întâlnire au participat următorii părinți profesori: conf. dr. Constantin Jinga, lect. dr. Adrian Covan și lect. dr. Marius Florescu. De asemenea, au fost prezenți domnul manager Doru Vlas de la Arad și doamna Irina Lazăr, administrator al clădirii.

S-a discutat despre proiectul iconostasului și despre alte aspecte cu privire la dotarea paraclisului, care vor trebui împlinite până la începutul noului an universitar 2022/2023.

Prima conferință prepascală consacrată Anului omagial al Sfinților isihaști: Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama și Sfântul Paisie de la Neamț (24 martie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, a avut loc, în data de 23 martie, prima conferință prepascală consacrată Anului omagial al Sfinților isihaști: Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama și Sfântul Paisie de la Neamț. Tema conferinței „Sfântul Simeon Noul Teolog și paternitatea duhovnicească: o reflecție teologică” a fost susținută de domnul lect. dr. Daniel Lemeni la Paraclisul Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, din incinta Colegiului „Constantin Diaconovici-Loga”.

Întâlnirea a fost marcată de o atmosferă extrem de vie și de un real folos duhovnicesc pentru toți participanții, deoarece s-au discutat mai multe aspecte legate de practica îndrumării spirituale și a duhovniciei. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri, părinții profesori și studenții s-au animat într-un amplu și intens dialog pe marginea unor diverse probleme legate de experiența nemijlocită a pastorației și experienței duhovnicești.

Întâlnirea lunară a studenților din anul I de la Facultatea de Teologie din Timișoara (10 aprilie 2022)

Sâmbătă 9 aprilie, a avut loc la mănăstirea Timișeni întâlnirea lunară a studenților din anul I de la Facultatea de Teologie din Timișoara. Aceasta s-a desfășurat sub coordonarea părintelui lect. dr. Marius Florescu, în calitate de tutore de an.

În paraclisul din incinta mănăstirii s-a săvârșit mai întâi Sfânta Liturghie, la care a slujit și părintele Cosma Chira de la Suceava. După împărțirea anafurei, studentul Călin Petcana a susținut meditația intitulată Darurile Învierii, urmată de un cuvânt din partea părintelui oaspete de la Suceava. Agapa frățească pregătită de maici a încheiat momentul de comuniune sufletească dintre cei prezenți.Reamintim că studenții anul I se întâlnesc lunar la mănăstirea Timișeni într-una dintre sâmbete, pentru Sfânta Liturghie și audierea unei meditații duhovnicești.

Conferințele prepascale au ajuns la final (13 aprilie)

Ciclul de evenimente academice prepascale din anul 2022 s-a încheiat în seara zilei de 13.04.2022, printr-o meditație asupra rugăciunii, propusă din două perspective: biblică si liturgică. De aceea, de data aceasta participanții au putut audia două prezentări:

1. CÂND ÎNCEPE OMUL SĂ SE ROAGE? SFÂNTA SCRIPTURĂ - ȘCOALA RUGĂCIUNII, susținută de către Pr. conf. dr. Constantin Jinga.

1. SACRUL ECLESIOLOGIC AL FIINȚEI UMANE, CALEA „TÂRNOSIRII INIMII”, prezentată de către Ierom. lect. asoc. dr. Rafael Povîrnaru.

În cadrul primei prezentări, Părintele Constantin Jinga a efectuat o exegeză a fragmentelor din Facerea 4:17-26, respectiv Facerea 32: 9-12, evidențiind câteva idei importante pentru o bună înțelegere a nevoii de rugăciune, a fundamentelor unei rugăciuni autentice și a unui model de rugăciune. Ulterior a lecturat un fragment din Cuvintele despre nevoință ale Sfântului Isaac Sirul (Filocalia 10), prin care a ilustrat legătura profundă și nemijlocită dintre modelul biblic evidențiat mai sus și practica rugăciunii, specifică Sfinților Părinți. Părintele a subliniat necesitatea ca studenții teologi, în calitate de viitori slujitori ai altarului și păstori de suflete, să aprofundeze cunoașterea Sfintei Scripturi, tocmai pentru a-și putea asuma cât mai profund exemplele Părinților Bisericii.

Cea de-a doua prezentare a avut în vedere expunerea privitoare la întreaga itineranță sacramentală care consacră ființa umană drept biserică a lui Dumnezeu, urmărind ulterior modul în care creștinul se regăsește în stare de slujire liturgică în dimensiunea sa lăuntrică, având ca scop final desăvârșirea, surprinsă din perspectiva unei cincizecimi continue, capabile să asigure îndumnezeirea ființei în „lumina taborică a inimii”. Prezentarea a făcut recurs la o serie de meditații ale Sfinților Părinți, ale unor filosofi români și străini, precum și la o serie de teologi ortodocși care s-au concentrat asupra studiului tematicii abordate. Cuvântul s-a încheiat printr-un apel adresat întregii audiențe în sensul conștientizării chipului duhovnicesc pe care fiecare mădular al Bisericii îl poartă, și a subliniat în mod deosebit faptul că „poporul român s-a extins în istorie nu pe orizontală, ci pe verticală, în biserici și mănăstiri” după cum însuși Părintele Mitropolit Ioan ne învață.

Cele două conferințe au fost urmate de un dialog între participanți, în cadrul căruia cei cadrele didactice participante au răspuns la întrebările studenților și le-au împărtășit acestora din experiența lor pastorală legată de valorificarea Sfintei Scripturi în cadrul Sfintei Taine a Spovedaniei, în sfătuirea duhovnicească și în practica liturgică.

Conferințele prepascale organizate de cadrele didactice de la secția de Teologice Ortodoxă a Universității de Vest din Timișoara și Arhiepiscopia Timișoarei fac parte din seria de manifestări dedicate anului 2022, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”. De aceea, sesiunea de evenimente academice prepascale a fost organizată sub genericul „RUGĂCIUNE - BISERICĂ - VIAȚĂ”.

În acest an, conferințele prepascale s-au derulat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, în Paraclisului Sf. Apostol și Evanghelist Ioan și Sf. Apostol și Evanghelist Luca, din incinta Colegiului „Constantin Diaconovici-Loga”.

Prima ediție a Taberei de limbă greacă veche la Timișoara (3 mai 2022)

Catedra de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara organizează, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, în perioada 12 mai -15 mai, prima ediție a Taberei de limbă greacă veche la care vor participa studenți și părinți profesori din mai multe centre universitare din țară.

Activitățile cuprinse în cadrul acestui eveniment cultural-duhovnicesc se vor desfășura la Centrul Educațional „Antimis” din cadrul Parohiei Timișoara Fabric (Paroh: Pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga).

Această tabără de limbă greacă veche e o reală oportunitate pentru fiecare participant de a-și dezvolta abilitățile lingvistice în domeniul limbilor clasice, dar și un bun prilej de a lua parte la o serie de prelegeri cu un bogat conținut teologic, cultural și duhovnicesc.

PROGRAM

Joi, 12 mai

9,00 - 10,00: Sfânta Liturghie (Slujba va fi oficiată de părintele Constantin Jinga, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de studenții participanți)

10,00 - 11,30: Pr. lect. univ. dr. Adrian Murg (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, Arad): Romani 3, 21-26: traducere și comentariu

11,30 - 13,00: Pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga (Colectivul de Teologie Ortodoxă, Universitatea de Vest din Timișoara), Rolul modificărilor co-textuale în traducerea textelor clasice

13,00 - 15,00: masa de prânz

16,00 - 18,00: Prof. Monica Ghera (Liceul Ortodox „Sfântul Antim Ivireanul”, Timișoara): cursuri de limbă greacă veche

Vineri, 13 mai

9,00 - 10,00: Sfânta Liturghie (Slujba va fi oficiată de părintele Constantin Jinga, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de studenții participanți)

10,00 - 11,30: Pr. lect. asociat dr. Nichifor Tănase (Colectivul de Teologie Ortodoxă, Universitatea de Vest din Timișoara): Ființa și energiile minții de la Evagrie Ponticul la Sfântul Grigorie Palama

11,30 - 13,00: Lect. univ. dr. Ovidiu Sferlea (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ep. Dr. Vasile Coman”, Universitatea din Oradea), Pe marginea traductologiei patristice (cu referiri mai ales la Pateric) – online

13,00 - 15,00: masa de prânz

16,00 - 18,00: Prof. Monica Ghera (Liceul Ortodox „Sfântul Antim Ivireanul”, Timișoara): cursuri de limbă greacă veche

Sâmbătă, 14 mai

9,00 - 10,00: Sfânta Liturghie (Slujba va fi oficiată de părintele Constantin Jinga, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de studenții participanți)

10,00 - 11,30: Conf. univ. dr. Remus Feraru (Colectivul de Teologie Ortodoxă, Universitatea de Vest din Timișoara), Cadrane solare descoperite în cetățile grecești de la Pontul Euxin: tipologie, construcție și mod de funcționare

11,30 - 13,00: Conf. univ. dr. Claudiu Mesaroș (Facultatea de Științe Politice,Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara), Despre filosofia limbii la vechii greci

13,00 - 15,00: masa de prânz

16,00 - 17,30: Valentin Cocan (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea din București): Măsura filologică a iubirii dumnezeiești – eros, philia și agape

17,30 - 19,00: Valentin Cocan (Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea din București): cerc de limbă greacă veche

Duminică, 15 mai

10,00: Sfânta Liturghie

16,00 - 17,30: Lect. univ. dr. Daniel Lemeni (Colectivul de Teologie Ortodoxă, Universitatea de Vest din Timișoara), Glosar de termeni grecești cu rezonanță monahală

17, 30 - 18,00: Remarci finale

Conferință la catedrala din Moinești - jud. Bacău (19 mai 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, la Parohia Sfântul Ierarh Nicolae din Protopopiatul Moinești a avut loc cea de-a doua conferință postpascală.

Miercuri, 18 mai 2022, de la ora 18, la Catedrala Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Moinești, pr. lector dr. Marius Florescu, profesor de Misiologie de la Catedra de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a susținut conferința „Darurile faptului că a înviat Domnul Hristos”.

După ce s-a intonat cântarea Învierii „Hristos a înviat!”, în deschiderea evenimentului, părintele moderator Daniel Enea a salutat prezența părintelui conferențiar Marius Florescu, oferind celor prezenți o scurtă biografie a invitatului serii, și a citit auditoriului, cu scopul de a ne introduce în atmosfera serii, câteva versuri alcătuite de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim în poemul liric „Ontologia morții și învierii Domnului - Istorie și Metaistorie”.

Părintele profesor și-a început prezentarea manifestându-și bucuria aflării în această catedrală în Lumina Sfintei Învieri, iar mai apoi a înfățișat celor prezenți darurile izvorâte din faptul că a înviat Domnul Hristos, considerând mai întâi și faptul că „însăși prezența noastră în biserică cu acest prilej constituie un dar al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că suntem chemați cu toții să fim fii ai Învierii, fii ai Luminii și să ne împărtășim unii altora din această Lumină.”

Plecând de la cuvintele vrednicului de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și Mitropolit al Banatului, precum că „Acest Praznic al Praznicelor, un Praznic Vechi, dar totdeauna Nou”, părintele profesor Marius Florescu a transmis faptul că „darurile acestui Praznic al Învierii Domnului sunt daruri netrecătoare, daruri veșnice și nu sunt limitate în timp.”

Părintele conferențiar a clasificat câteva din aceste daruri izvorâte din Învierea Domnului pe două categorii. Una dintre ele ar fi cele care pot fi asumate în sens personal: iertarea păcatelor, bucurie, netemerea, pacea și binecuvântarea; și o a doua categorie despre cele care pot fi asumate în sens obștesc și care sunt pentru veșnicie: învierea morților, făgăduința nemuririi și biruința asupra morții.

„Darurile acestea sunt date întregii creații, și ele sunt darurile vieții veșnice, sunt darurile Împărăției lui Dumnezeu care nu va avea sfârșit. Să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru aceste daruri, să le împlinim frumos în viața noastră, raportat la Dumnezeu, la semeni, la lumea și creația pe care Dumnezeu a zidit-o, ca să fim cu adevărat fii ai Luminii și mărturisitori ai Învierii Domnului.” pr. lector dr. Marius Florescu

Înainte de sesiunea de întrebări și răspunsuri a urmat un moment artistic în interpretarea Corului Resurrectio al Liceului Teoretic ”Spiru Haret” din Moinești, dirijat de doamna prof. Gabriela Biea.

În partea a doua a serii părintele conferențiar a răspuns întrebărilor venite din partea auditoriului.

În final, moderatorul întâlnirii pr. Daniel Enea a mulțumit părintelui profesor pentru prezență și experiența oferită, dăruindu-i câteva volume sub semnătura Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

În încheierea serii, părintele conferențiar a dăruit celor prezenți un dar muzical, intonând alături de domnul Daniel Anițaș, student anul IV, la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, cântarea „Hristos a înviat!” varianta bănățeană.

Conferințele postpascale organizate la Catedrala Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Moinești fac parte din seria de manifestări dedicate anului 2022, declarat de Sfântul Siond al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”.

Studenți teologi timișoreni - participanți la Simpozionul Național Studențesc de la Mănăstirea Lainici (18 mai 2022)

Pentru al patrulea an la rând, studenții teologi ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara au participat la Simpozionul Național Studențesc organizat de Facultatea de Teologie din Craiova în colaborare cu Mitropolia Olteniei.

Cea de-a XIV-a ediție a Simpozionului s-a desfășurat în perioada 16-17 mai, la Mănăstirea Lainici din județul Gorj, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Irineu.

Temele simpozionului au fost: I. Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și II. Anul comemorativ al sfinților isihaști. Manifestarea se înscrie în contextul proclamării Anului 2022 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

Din partea Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, au participat studenții: Dușan Truț, din anul al III-lea cu tema: „Psalmul 90 sau Nădejdea - strigătul tăcut al rugăciunii”, coordonat de către Pr. Lect. Dr. Iosif Stancovici; Adrian-Daniel Anițaș, din anul al IV-lea cu tema: „Rugăciunea pentru comunitate și pentru sine în viața păstorului de suflete”, coordonat de către Pr. Lect. Dr. Marius Florescu; George-Antoniu Nicoară, tot din anul al IV-lea cu tema: „Mântuitorul Hristos - icoana rugătorului desăvârsit”, coordonat de către Pr. Lect. Dr. Ioan Mihoc și Sorin-Marian Budai, masterand în anul I, cu tema: „Rugăciunea - epectaza gândului smerit”, coordonat de către Lect. Dr. Habil Daniel Lemeni.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, lucrările simpozionului au debutat cu o conferință susținută de Părintele Stareț Arhimandritul Ioachim Pârvulescu, cu tema „Tradiția rugăciunii isihaste la Sfânta Mănăstire Lainici”, în cadrul căreia le-a prezentat participanților istoria așezământului monahal, precum și biserica cea mare a mănăstirii, ctitorie a Înaltpreasfințitului Ioan, din perioada în care a fost stareț al obștii. Apoi au fost susținute lucrările în plen, fiind împărțite în două secțiuni, conform celor două teme, urmate de dezbateri teologice pe baza studiilor.

Prin comuniunea în rugăciune, dezbaterile teologice, scripturistice și patristice, precum și prin atmosfera de liniște a așezământului monahal, activitățile simpozionului s-au străduit să împlinească cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii … că acesta este lucru bun și primit înainte lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru” (I Timotei 2, 1, 3).

Tabără de limbă greacă veche, la Timișoara (16 mai 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, Catedra de Teologie Ortodoxă din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, a organizat la Timișoara, în perioada 12-15 mai, anul curent, prima ediție a Taberei de limbă greacă veche, un eveniment care a stârnit un real interes în rândul iubitorilor de limbi clasice. Pe parcursul celor patru zile, distinși părinți și domni profesori din țară, au susținut o serie de prelegeri consacrate unor teme scripturistice, patristice, filocalice și filosofice, cu un accent deosebit pe terminologia greacă veche. De asemenea, în a doua parte a zilei, cursanții au avut ocazia de a participa la sesiuni intense de traductologie patristică și învățare a limbii grecești, sesiuni animate de ample și intense dialoguri pe marginea subiectelor predate.

Acest eveniment cultural-duhovnicesc a fost marcat de o intensă și reală bucurie în rândul participanților, motiv pentru care organizatorii își doresc perpetuarea unor asemenea întâlniri de excepție.

Toate activitățile cuprinse în cadrul acestui eveniment s-au desfășurat la Centrul Educațional „Antimis” din cadrul Parohiei Timișoara Fabric (Paroh: Pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga).

Conferința internațională „Transumanismul în lumina teologiei, filosofiei și științei”, la Timișoara (27 mai 2022)

În 27 mai a.c., cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, Ioan, Mitropolitul Banatului, a avut loc, începând cu ora 9:00 deschiderea oficială a unui eveniment științific organizat de către Arhiepiscopia Timișoarei, în parteneriat cu Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Academia Română, filiala Timișoara și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Conferința Internațională cu tema: „Transumanismul în lumina teologiei, filosofiei și științei - perspectivă critică și implicații metafizice creștine” (Timișoara, 27-28 mai 2022) a fost deschisă oficial prin prezența Preasfinției Sale Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, a domnului academician Ioan Boldea, din partea Academiei Române, a domnului profesor Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, doamna decan Loredana Pungă, reprezentanta Universității de Vest, preotul Nichifor Tănase din partea Arhiepiscopiei Timișoarei și domnul profesor Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității București.

Moderatorul întâlnirii, pr. Nichifor Tănase a subliniat faptul că dialogul dintre știință, teologie și filozofie a reușit în ultima vreme să aibă o dezvoltare notabilă într-o direcție nouă și creativă. Acest lucru se datorează în principal juxtapunerii preocupărilor filosofice și cosmologice moderne cu ideile și metodele teologice ale Sfinților Părinți ai Bisericii.

Obiectivul principal al acestei conferințe este de a avansa discursul teologic, filosofic și științific pe un traseu existențial, folosind ideile patristice spre o nouă sinteză cu filosofia și știința modernă. Acest eveniment academic va aduce idealul transumanist în conversație cu filosofia modernă și teologia creștină. Se impune o anume critică teologică a acestei ideologii bazată pe „ideea de progres”, credo-ul ferm susținut de omul modern, o inevitabilă filozofie a istoriei ieșită din Renaștere. Observăm cum tehnica a devenit constitutivă identității ființei umane moderne, iar încorporarea acesteia în înțelegerea de sine a omului i-a alarmat, atât pe teologi, cât și pe umaniștii laici, prin faptul că tehnologia aplicată vieții interioare ne poate dezumaniza. Însă, avansul tehnologic nu ne va răscumpăra din ceea ce teologii numesc păcat. Natura umană nu este capabilă să se schimbe doar prin augmentarea inteligenței. Există aici o confuzie a evoluției sociologice cu desăvârșirea spirituală. Teologia mărturisește vocația îndumnezeirii și nu îmbunătățirea inteligenței umane prin dezvoltarea tehnologică. Un răspuns complet la problemele inerente ridicate de transumanism ar trebui să includă, de asemenea, o reevaluare a persoanei umane creată după chipul lui Dumnezeu.

Transumanismul este, așadar, o filosofie și o mișcare socială internațională care s-a extins rapid în ultimii ani și care își propune să folosească știința și tehnologia pentru a îmbunătăți ființa și experiența ființei umane. Cum ar trebui să răspundă teologia și filosofia unor astfel de provocări? Scopul acestei conferințe este, așadar, să aducă o perspectivă creștină asupra tehnologiilor care deja remodelează viitorul vieții noastre. Dezbaterea va fi situată în contextul legat de dezumanizarea tehnologică versus promisiunea lui Dumnezeu pentru transformarea finală, eshatologică. Creștinismul este adevărata provocare pentru transumanism, iar nu invers. El ne învață că plenitudinea naturii noastre, nu se realizează printr-o versiuni mentalizată și abstractă a acesteia, ci prin alternativa mântuirii în Hristos. Această manifestare academică reprezintă, așadar, și un apel adresat intelectualilor creștini, în general, de a se angaja într-o dezbatere cu unele dintre problemele profunde cu care se va confrunta Biserica într-un viitor tehnologic, de a înțelege modul în care tehnologia poate ajuta sau dăuna transformării spirituale autentice.

Desfășurarea propriu-zisă a conferinței și susținerea comunicărilor de către participanți are loc în decursul celor două zile, 27-28 mai, alocate prezentărilor pe paneluri, în Sala Festivă „Rotonda” a Facultății de Litere, Istorie și Teologie, de pe Strada Oituz nr. 4. La acest eveniment vor participa 30 de profesori universitari din țară și străinătate din domeniul Teologiei și Spiritualității Ortodoxe, profesori de Filosofie și cercetători în domeniul științei ingineriei.

Tehnicizarea inumană a vieții (26 mai 2022)

Miercuri, 25 mai, a.c., a avut loc lansarea de carte „Tehnicizarea inumană a vieții” a prof. dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie din București. Evenimentul s-a desfășurat în sala „Rotonda” a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara.

La eveniment au participat clerici de la centrul eparhial, preoți și profesori de la Facultatea de Teologie din Timișoara, cadre universitare, dar și numeroși studenți din cadrul UVT Timișoara.

„Motivația care m-a angajat în asumarea demersului de a realiza acest volum ține de dimensiunea existențială. Mi-m dat seama că viața fiecăruia dintre noi este afectată în mod direct de mediile tehnologice actuale. Nimic și nimeni nu are o influență mai determinantă decât tehnologia, care reconfigurează atât mediul natural, realitatea dată de Dumnezeu, cât și omul, coroana creației prin noile biotehnologiile și nanotehnologii actuale. Prin urmare am conștientizat că este important să fim lucizi, să dobândim un discernământ în ceea ce presupune înțelegerea naturii tehnologiilor actuale”, a precizat Adrian Lemeni, directorul Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae” a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” (Universitatea București).

Autorul avertizează că „atunci când omul va trăi mai mult în mediul artificial al tehnicii decât în realitatea dată de Dumnezeu, el se va asemăna mediului tehnologic care-i configurează existența. Dezumanizarea se intensifică pe măsură ce omul este apreciat și evaluat prin criterii tehnice. Iar într-o societate tehnicizată, nevoile profunde ale omului, ceea ce vizează sufletul său, viața sa intrapersonală și interpersonală sunt considerate irelevante”.

Bibliografia volumului cuprinde nume sonore din intelectualitatea occidentală, precum Jacques Ellul, Daniel Bell, Martin Heidegger, etc, care au studiat fenomenul. „Am căutat să evidențiez linia de forță a unor gânditori cu mult curaj, care au avut o luciditate extraordinară, de tip profetic și care deja, cu câteva decenii în urmă au înțeles natura și miza reală a implicațiilor mediilor tehnologice actuale și au descris în detaliu ceea ce trăim noi astăzi, evidențiind ambivalența și non-neutralitatea tehnologiilor”.

Datoria Teologiei în aceste vremuri este cercarea duhurilor. „Am subliniat că mediile tehnologice actuale organizează într-un mod riguros și totalitar duhul lumii și am încercat plecând de la invizibilitatea mediilor să vedem care este duhul care structurează aceste medii tehnologice”.

Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Basilica a Patriarhiei Române în acest an și însumează aproape 600 de pagini.

Părintele Conf. Dr. Gavril Ioan Trifa a conferențiat la Moinești (25 mai 2022)

La Catedrala Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Moinești a avut loc cea de-a treia întâlnire academică, cu prilejul conferințelor post pascale organizate sub genericul „Roadele Învierii Domnului și simțirea lui Dumnezeu prin rugăciune”.

Miercuri, 25 mai 2022, începând cu ora 18, la Catedrala Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Moinești, pr. conf. dr. Gavril Ioan Trifa, conferențiar universitar la Departamentul de Studii Românești din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest, Timișoara., a susținut conferința „De la Ierusalim la Emaus, starea moral-duhovnicească a omului contemporan”.

După intonarea imnului învierii, părintele moderator Daniel Enea a urat bun venit părintelui conferențiar Gavril Ioan Trifa, și a făcut o prezentare succintă a invitatului serii.

Așa cum a obișnuit auditoriul și în celelalte întâlniri, părintele profesor Daniel Enea a ales și pentru această seară, cu scopul de a ne întroduce în atmosferă, câteva versuri din poemul liric „Ontologia morții și învierii Domnului - Istorie și Metaistorie, poem alcătuit de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

Părintele conf. dr. Gavril Ioan Trifa și-a început prelegerea manifestându-și bucuria de a fi prezent în această „catedrală somptuoasă, o catedrală despre care am aflat atât de multe lucruri frumoase de la părintele Daniel, încât îmi doream să ajung aici și iată că a rânduit Domnul.”, dar și bucuria de a răspunde afirmativ la invitația părintelui Daniel, aceasta datorită prieteniei îndelungate dintre aceștia, încă din perioada studiilor doctorale din București.

Plecând de la Evanghelia de la Sf. Ap. și Ev. Luca, cap. 24 în care este relatată călătoria celor doi ucenici, Luca și Cleopa, părintele conferențiar a transmis că acest pasaj din evanghelia ilustrează exact starea noastră moral-duhovnicească. „Dacă ar fi să tâlcuim simbolic, cei doi ucenici, care mergeau dinspre Ierusalim spre Emaus, suntem noi înșine. Ierusalimul reprezintă starea inimii sau inima pașnică, iar Emausul reprezintă inima împăștiată. Dar în momentul în care Hristos li s-a descoperit la frângerea pâinii, li s-a schimbat direcția, plecând din acel ceas de la Emaus la Ierusalim. Pentru a putea fi părtași acestei învieri lăuntrice, acestei schimbări interioare, acestei atingeri a lui Dumnezeu din lăuntrul nostru și rămânerea Lui acolo este nevoie, așa cum spune Sfântul Isac Sirul, de două virtuți creștine: smerenia și dragostea.”

Totodată părintele profesor, plecând de la cuvintele Sfântului Simeon Noul Teolog: „Pocăința mea nu este decât strigătul nostru - Doamne nu mai vreau să fiu așa cum am fost, ci vreau să fiu cu Tine!”, a transmis tuturor că pocăința, smerenia și dragostea sunt virtuțile care duc la revenirea noastră de la Emaus la Ierusalim, de la lumea aceasta care ne acaparează, la chemarea Domnului Hristos de a fi și a rămâne cu El pe tot parcursul vieții noastre.

Pentru momentul de respiro dintre cele două părți ale întâlnirii, Corul „Ioana Ghika-Comănești” și Corul de copii „Phronesis”, coordonați de Pr. Anastasoaie Simion și Pr. Țuglea Constantin-Adrian au delectat auditoriul cu un program de cântece pascale.

În partea a doua a serii părintele conferențiar a răspuns întrebărilor venite din partea auditoriului, și a prezentat auditoriului 4 volume „Cuviosul Gherontie cel nebun pentru Hristos”, apărute la Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, și care îi au ca autori pe Pr. Dorin Opriș și Monica Opriș, oferind în mod gratuit și în limita disponibilității câte un volum celor prezenți.

În final, moderatorul întâlnirii pr. Daniel Enea a mulțumit părintelui profesor pentru prezență și experiența oferită, și a anunțat faptul că ultima întâlnire din seria conferințelor post pascale va avea loc, luni, 6 iunie 2022, începând cu ora 18, la Catedrala Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Moinești, când va fi susținută conferința „Darul de a-L cunoaște pe Domnul în aproapele nostru” de către pr. conf. dr. Constantin Jinga din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest, Timișoara.

Conferințele postpascale organizate la Catedrala Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Moinești fac parte din seria de manifestări dedicate anului 2022, declarat de Sfântul Siond al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”.

Final de studii pentru o nouă generație de teologi la Timișoara (1 iunie 2022)

Marți, 31 mai 2022 a avut loc la Facultatea de Teologie din Timișoara cursul festiv pentru o nouă generație de studenți, promoția 2018-2022.

De dimineață s-a săvârșit Sfânta Liturghie la biserica paraclis mitropolitan de pe lângă Liceul C.D. Loga din Timișoara, de către mai mulți preoți slujitori în frunte cu părintele consilier dr. Nichifor Tănase de la Centrul eparhial. Studenții anului IV au dat răspunsurile liturgice.

La orele 10:30 a ajuns la biserică Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, care a adresat un cuvânt de folos absolvenților, interesându-se totodată de starea și planurile de viitor ale fiecăruia.A urmat cursul festiv care s-a desfășurat la sediul Facultății de Teologie de pe strada Oituz.

Moderatorul întâlnirii a fost părintele conf. dr. Constantin Jinga. Au luat cuvântul pe rând părintele lect. dr. Daniel Enea, tutore de an, doamna prof. dr. Loredana Pungă, decanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, părintele consilier dr. Nichifor Tănase de la Centrul eparhial, studentul George Nicoară, șeful promoției 2022 și studentul Dușan Truț, șeful studenților anului III.

Tot acum a avut loc și ceremonia de predare simbolică a cheii între generația de absolvenți 2022 și studenții anului III. Pentru studenții anului IV urmează sesiunea de examene și susținerea licențelor, potrivit regulamentelor Universității de Vest din Timișoara.

Conferință despre Terapia duhovnicească a inimii (28 iunie 2022)

Analele Siriace ale Academiei Române (SARA) 2 /2022 & Conferință de Teologie Siriacă Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa1 (CS III, Academia Română, redactor-șef SARA), va susține în data de 29 iunie, ora 19.00, în Sala „Rotonda” a Facultății de Litere, Istorie și Teologie, conferința cu tema: Terapia duhovnicească a inimii. Părinții sirieni despre inima curată și ferită de boală.

Prelegerea publică va avea loc cu ocaziaprezentării revistei științifice Analele Siriace ale Academiei Române (SARA) nr. 2(2022).

Revista științifică SARA a fost înființată anul trecut în cadrul Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, fiind deja solicitată de biblioteci din cadrul universităților prestigioase precum Harvard, Princeton, Chicago, Oxford, Tübingen, etc.

Cătălin-Ștefan Popa este doctor în Teologie al Universității din Göttingen, Germania (2016) cu o teză de hristologie siriacă publicată la editura Harrassowitz (Germania), teză distinsă cu premiul de istorie Nicolae Iorga al Academiei Române (2018). În 2021 a obținut abilitarea în Istorie bisericească (Kirchengeschichte) la Universitatea din Graz (Austria) cu o teză despre Reprezentări ale Ierusalimului în literatura siriacă, în curs de publicare la o editură de prestigiu din Occident.

Evenimentul este organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, Ioan, Mitropolitul Banatului, de către Sectorul Învățământ al Ahiepiscopiei Timișoarei în colaborare cu Academia Română, filiala Timișoara și Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Promovarea programului de studii de Teologie ortodoxă din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie (27 iunie 2022)

Duminica a II după Rusalii (a Sfinților Români) a fost, pentru credincioșii din parohia timișoreană Steaua, o zi de aleasă bucurie duhovnicească. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, alături de preoții parohiei - preoții Ioan Mezinca și Ion Ache Novac - a slujit preotul profesor Adrian Covan, de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie, Preacucernicia Sa a reliefat importanța dobândirii și menținerii neîntrerupte a actului sfințeniei în viața omului, prin care acesta din urmă ajunge la adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos. Pornind de la ideatica duhovnicească a Sfântului Maxim Mărturisitorul, părintele profesor Adrian Covan a enumerat cele trei mari virtuți teologice: iubirea, smerenia și rugăciunea, fiecare dintre ele reprezentând câte o Persoană a Dumnezeirii întreit ipostatice, Tatăl-Iubirea, Fiul-Smerenia și Preasfântul Duh-Rugăciunea, virtuți care, conjugate la nivelul experienței rațiunii și inimii, lucrează în om asemănarea cu Dumnezeu sau starea de îndumnezeire.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele lect. dr. Adrian Covan împreună cu studentul teolog Dușan Truț, șeful anului III Teologie Pastorală, au făcut o trecere în revistă a momentelor de referință din istoria scurtă, dar încărcată de elemente de natură teologică și culturală, a Teologiei universitare din Timișoara. În continuare, părintele profesor a prezentat oferta educațională la programul de studii teologice de la Facultatea pe care o reprezintă și condițiile de înscriere aferente sesiunilor de admitere din lunile iulie-septembrie a.c.

Chemarea viitorilor propovăduitori de către profesorii de la Facultatea de Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara (21 iunie 2022)

Duminica I după Rusalii (a Tuturor Sfinților) a fost, pentru credincioșii din parohia timișeană Ghiroda, o zi de aleasă bucurie. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, alături de titularii parohiei - preoții Caius Andrașoni și Ionel-Ciprian Cristea - au slujit preoții profesori Constantin Jinga și Alin-Cristian Scridon, slăvind împreună pe Dumnezeu sub protia părintelui protopop Cristian Păiș.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie, părintele Alin-Cristian Scridon a evocat câteva pagini de istorie din diferite veacuri, subliniind faptul că numele celor mai mulți dintre sfinții din Împărăția lui Dumnezeu au rămas înconjurate de taină. Însă ei sunt cu toții casnici al lui Dumnezeu, iar noi îi purtăm în rugăciunile noastre și îi cinstim, nădăjduind să ajungem a ne cunoaște și a ne bucura cu toții de lumina zilei celei neînserate.

La vremea cuvenită, coordonatorul programelor de studii teologice din cadrul Universității de Vest din Timișoara - părintele conf. dr. Constantin Jinga - a făcut o incursiune tot de natură istorică, arătând că prospera parohie Ghiroda a dăruit deja Bisericii, o seamă de slujitori și de mireni vrednici, așa ca familia edilului localității Ghiroda (atât primarul, cât și soția acestuia sunt absolvenți ai teologiei timișorene) sau apreciații clerici Ionel-Ciprian Cristea sau Cătălin Ionele. Crescuți în tinda bisericii, aceștia au oferit la rândul lor comunității un model al valorilor. De aceea, părintele Jinga a prezentat pe scurt programele de studii teologice de la Timișoara și condițiile de înscriere, apoi i-a îndemnat pe cei prezenți să se roage, pentru ca Dumnezeu să le trimită lucrători vrednici în „via Domnului”.

Părintele protopop Cristian Păiș a îndemnat la rândul său credincioșii parohiei să se roage pentru ca din mijlocul lor să se ridice tineri dornici să studieze Teologia și să devină slujitori ai altarelor din cuprinsul eparhiei noastre, după care a transmis credincioșilor binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan. De asemenea, a amintit și de frumoasele lucrări de amenajare a spațiului din proximitatea bisericii, de construire a unor edificii de interes social și cultural, precum și de construcția noii biserici din Ghiroda, mulțumind membrilor consiliului parohial și tuturor credincioșilor pentru implicare și pentru susținerea activităților desfășurate la nivelul parohiei.

La final, părintele paroh Caius Andrașoni a anunțat programul liturgic din Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, după care a mulțumit părintelui protopop și părinților profesori pentru bucuria slujirii și comuniunii din cadrul Sfintei Liturghii.

Răspunsurile liturgice au fost date de câțiva absolvenți ai Facultății de Teologie din Timișoara, care împodobesc cu cinste strana bisericii parohiale din Ghiroda.

Examene finale și depunere de jurământ la Facultatea de Teologie din Timișoara (8 iulie 2022)

Potrivit programului stabilit de Universitatea de Vest din Timișoara, în ziua de 6 iulie 2022 s-a desfășurat la sediul Facultății de Teologie din Timișoara proba scrisă la disciplina Dogmatică, pentru absolvenții ciclului de licență promoția iulie 2022.

Joi, 7 iulie a fost rândul absolvenților programului de master Religie, Cultură, Societate să își susțină dizertațiile. Vineri 8 iulie, de dimineață, a avut loc susținerea lucrărilor de licență, în fața comisiei profesorale prezidate de pr. conf. dr. Constantin Jinga. La orele prânzului, la biserica paraclis mitropolitan C.D. Loga din Timișoara, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, a avut loc o slujbă de Te Deum, săvârșită de părintele ierom. dr. Rafael Povîrnaru, după care absolvenții ciclului de licență și de master ai promoției iulie 2022 și ai unor promoții anterioare au depus jurământul.

La final, Înaltpreasfinția Sa a adresat un cuvânt de binecuvântare și de încurajare absolvenților și a mulțumit cadrelor didactice ale facultății pentru implicare și purtare de grijă.

Examen pentru postul de conferențiar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara (30 iunie 2022)

La Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, a avut loc în data de 30. 06. a.c, concursul pentru ocuparea unui post didactic de conferențiar la disciplinele Spiritualitate Ortodoxă și Istoria Filosofiei Antice și Creștine. Cu binecuvântarea Î.P.S. Ioan Selejan, s-a prezentat în vederea participării la acest concurs, domnul lector universitar habil. Daniel Lemeni.

Comisia de concurs aprobată de către forurile superioare ale Universității de Vest din Timișoara, a fost prezidată de către domnul Prodecan al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Conf. univ. dr. Gabriel Bărdășan și ea a fost alcătuită din membrii: Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și Conf. univ. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Pr. prof. univ. dr. Vasile Vlad de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității din București și Pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

În urma analizării și examinării candidaturii domnului lector univ. dr. Daniel Lemeni, membrii comisiei au apreciat, în mod deosebit, rezultatele cercetărilor științifice ale acestuia (studii publicate la edituri prestigioase din străinătate: Routledge, Peeters, Brepols și Studia Anselmiana), precum și proiectele de cercetare și dezvoltare propuse comunității academice timișene, în domeniul spiritualității ascetice răsăritene în special, dar și în domeniul studiilor teologice, în general. De asemenea, a fost remarcată în mod elogios participarea internațională a candidatului la diverse evenimente academice de anvergură din străinătate (Pontificio Ateneo Sant’Anselmo, Roma, The Seventh British Patristics Conference, Cardiff, The Sixth British Patristics Conference, Birmingham, The Fifth British Patristics Conference, King’s College, International Congress on Medieval Studies, Kalamazoo, Michigan, Netherlands Center for Patristic Research, Utrecht, și Oxford: International Symposium: The Soul, St. Anne’s College), precum și inițierea și organizarea mai multor simpozioane naționale și internaționale.

În cadrul prelegerii susținute cu acest prilej, domnul lect. univ. dr. a prezentat tema: Funcția părintelui duhovnicesc în tradiția ascetică timpurie. În cadrul acestei prezentări de excepție, cum au catalogat-o membrii comisiei, domnul lector Daniel Lemeni a evidențiat trăsăturile esențiale ale unui autentic părinte duhovnicesc. De asemenea, candidatul a făcut câteva delimitări conceptuale între persoana părintelui duhovnicesc (a cărei figură arhetipală o găsim la Părinții deșertului) și conceptele asemănătoare dar nu identice cu a sa, cum ar fi cea de maestru spiritual, de învățător (didaskalos) sau chiar cea de preot-duhovnic. Membrii comisiei au putut astfel evalua nu doar cunoștințele științifice ale candidatului, ci și competențele didactice ale acestuia.

De asemenea, domnul lect. univ. dr. Daniel Lemeni și-a prezentat, în mod magistral, strategia de dezvoltare a carierei universitare, reperele esențiale fiind date de inițierea și organizarea unor școli de vară și tabere consacrate limbilor vechi ale monahismului timpuriu, cum ar fi greaca, siriaca și copta. De asemenea, un deziderat major în ceea ce privește activitatea sa didactică are în vedere realizarea unui Centru de Spiritualitate Creștină Ortodoxă, în cadrul căruia să se desfășoare multiple activități de cercetare și promovare a Colectivului de Teologie Ortodoxă, cum ar fi simpozioane și întâlniri academice cu reputați teologi din țară și străinătate.

Comisia a evidențiat la unison realizările de excepție ale candidatului, atât în ceea ce privește activitatea sa didactică, cât și cea științifică, astfel încât s-a recomandat ca domnul lect. univ. dr. habil. să-și asume misiunea de a preda studenților teologi timișeni două discipline de maximă importanță, precum Spiritualitate Ortodoxă și Istoria Filosofiei Antice și Creștine.

Teologia și spiritualitatea siriacă, o comoară patristică descoperită și de teologii timișoreni (30 iunie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, †IOAN, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, în data de 29 iunie a.c. a fost lansat la Facultatea de Teologie din Timișoara, numărul doi al revistei științifice The Syriac Annals of the Romanian Academy (SARA) - revista Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române.

Această Revistă teologică de înaltă ținută academică apare în același an cu congresul de studii siriace care se va întruni la Paris, săptămâna viitoare între 4-9 iulie 2022. Înaltpreasfinția Sa, a susținut apariția acestei reviste din rațiuni duhovnicești, dar și științifice, care țin de necesitatea descoperirea comorii teologiei și spiritualității siriace în spațiul teologic românesc, dar, în același timp, și într-o lume privată de valori spirituale, mereu aflată în căutarea unor surogate de conținut duhovnicesc. Evenimentul a fost organizat de către sectorul învățământ al Arhiepiscopiei Timișoarei, fiind moderat de preot consilier Nichifor Tănase. În sala „Rotonda” au participat un număr de 80 de auditori (dintre care 35 online), iar în prezidiu ne-am bucurat și de prezența părinților profesori de la Facultatea de teologie din Timișoara: Conf. dr. Constantin Jinga, Lect. dr. Adrian Covan, Lect. dr. Marius Ioana, Lect. dr. Rafael Povîrnaru și a doamnei inspector școlar disciplina Religie, prof. Daniela Buzatu.Numărul doi, a conchis redactorul-șef al revistei, Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa ,,s-a materializat ca urmare a impresiilor pozitive primite din partea savanților siriaciști din întreaga lume față de numărul inaugural SARA pe care l-am publicat anul trecut. Un impuls în munca noastră pregătitoare pentru cel de-al doilea număr a venit de asemenea din partea bibliotecilor și universități prestigioase precum Harvard, Chicago, Tübingen, etc., din toate colțurile globului, care și-au arătat interes pentru revista noastră științifică, fapt care ne-a făcut să simțim că munca noastră a dat roade în câmpul cercetării literaturii siriace.

„Despre cuprinsul numărului actual al revistei, care cuprinde ediții și traduceri inedite ale unor texte culese din manuscrise și nepublicate până acum nicăieri în lume, și pe care revista SARA le prezintă publicului pentru prima dată - redactorul șef a afirmat: ,,Numărul actual al revistei noastre știițifice, prezintă ceea cea ce și-a propus de la fondare, anume ediții critice și traduceri în premieră a unor textelor siriace. Vorbim aici despre o ediție și o traducere a unei omilii metrice despre viața exegetului siriac, Iacob din Sarug, pe baza unui manuscris păstrat în Muzeul Institutului Oriental-Chicago; o ediție și traducere a unei epistole importante a unui autor siriac timpuriu Philoxenus din Mabbug bazată pe un manuscris păstrat la Vatican. Revista mai cuprinde, de asemenea, studii de analiză și noi abordări ale ascezei siriace; texte despre vechimea limbii și culturii siriace; practici despre sfintele moaște; și întâlnirea riturilor orientale și occidentale în tradiția liturgică a creștinilor Sfântului Toma din sudul Indiei.”

Cu ocazia prezentării revistei științifice Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa a susținut o conferință publică despre o temă de cultură și spiritualitate creștină siriacă, actuală și în zilele noastre: „Terapia duhovnicească a inimii. Părinții sirieni despre inima curată și ferită de boală”. Pe baza unei analize rafinate care a corelat numeroase concepte medicale și anatomice, respectiv spirituale, despre inimă, autorul a arătat că ,,patristica siriacă avea cunoștință despre remedii medicale atunci când teoretizau inima din punct de vedere spiritual, iar conceptele folosite dovedesc această experiență a înțelegerii tainelor trupului și sufletului într-o relație de funcționare optimă și echilibrată.” Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, a introdus publicul într-o lume fascinantă dominată de o tradiție textuală vie și o spiritualitate lucrătoare arătând că pentru creștinismului siriac imaginea inimii este amplă și profundă: ,,pentru părinții siriaci inima este un organ esențial trupului și sufletului care alături de minte nu doar participă, ci coordonează procesul spiritual, ea devenind locul depozitar al roadelor spirituale ale contemplației.” Tema este importantă pentru discursul creștin de astăzi, Cătălin-Ștefan Popa concluzionând: ,,Puritatea inimii rămâne o temă propusă de patristică nu doar categoriilor monahale ci tuturor creștinilor ea fiind încununarea celorlalte virtuți creștine și dovada maximizării factorului credinței în suflet în acord cu roadele duhului pentru funcționarea optimă a organismului și evitarea maladiilor de tot felul.” Au urmat o sesiune de întrebări și răspunsuri, care a generat dezbateri teologice interdisplinare din domeniul studiilor biblice, dogmatice, patristice și catehetice.

Participanții s-au arătat dornici de a reitera astfel de întâlniri teologice legate de spiritualitatea siriacă în cadrul manifestărilor academice organizate de către Facultatea de Teologie din Timișoara.

Deschiderea noului an universitar la Facultatea de Teologie din Timișoara (3 octombrie 2022)

Începutul anului universitar a fost marcat luni, 3 octombrie, la noul sediu al Facultății de Teologie, str. Oituz, printr-o festivitate de deschidere, la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, părinții profesori, cadre universitare și studenții. Cu acest prilej a fost sfințită și noua capelă, unde studenții participă la sfintele slujbe și fac, totodată, practică liturgică.

Capela a fost înzestrată cu iconostas, prin contribuția profesorilor, a studenților, a unor credincioși, precum și a unor parohii din eparhia noastră. Lăcașul de cult a fost împodobit cu icoane, vitralii și au fost aduse obiecte, cărți de cult și veșminte. Pentru organizarea și dotarea capelei, un rol deosebit de important l-a avut Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, cu a cărui binecuvântare s-a realizat această lucrare.

Slujba de sfințire a capelei a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, împreună cu părinții profesori, ierom. dr. Rafael Povîrnaru și Daniel Enea. Răspunsurile liturgice au fost date de către corul Facultății de Teologie, dirijat de pr. lect. drd. Laurian Popa.

Apoi, au fost rostite alocuțiuni specifice momentului de către pr. Conf. Dr. Constantin Jinga, coordonatorul colectivului de Teologie ortodoxă, Prof. dr. Dana Percec, prorectorul Universității de Vest și Conf. Univ. dr. habil. Loredana Pungă, decanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie.

După acest moment, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a rostit un cuvânt arhieresc, privind noua capelă și începutul noului an universitar. Înaltpreasfinția Sa i-a îndemnat pe tinerii studenți teologi să se preocupe pe lângă studiu și de rugăciune. Părintele Mitropolit a precizat, de asemenea, că în trecut clădirea Facultății de Teologie a aparținut garnizoanei militare din Timișoara, iar acum prin lucrarea lui Dumnezeu devine o cetate a teologiei și a păcii.

Chiriarhul Banatului a insistat asupra misiunii studenților teologi de a aprofunda studiul limbilor clasice, greaca și latina, precum și studiului limbii ebraice, pentru o înțelegerea corectă și autentică a Sfintei Scripturi. În acest context, Înaltpreasfinția Sa a dăruit Facultății de Teologie dicționarul patristic grec englez, G.W.H. Lampe, dicționarul latin Oxford, Dicționarul grec-englez, Liddle-Scott, Dicționarul grec Brill, Noul Testament în limba greacă și latină, precum și mai multe volume din opera teologică a profesorului Georges Florovsky.

La sfârșitul festivității de deschidere, studenții anului I s-au întâlnit cu părinții profesori și cu pr. lect. dr. Daniel Enea, coordonatorul de an.

Catedra de teologie ortodoxă din cadrul Universității de Vest din Timișoara a luat ființă în temeiul Convenției nr. 2669 din 25 martie 1993, încheiată între Arhiepiscopia Timișoarei și rectoratul Universității de Vest.

Creștinismul și viața bisericească din Banat în trecut și prezent (6 octombrie 2022)

Joi, 6 octombrie a.c., la sediul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a avut loc prezentarea volumului „Creștinismul și viața bisericească din Banat în trecut și prezent”, o lucrare bilingvă, colectivă, la care au contribuit 22 de autori și care a văzut lumina tiparului la Editura Schiller Verlag, în acest an.

Coordonatorul volumului este pr. prof. h.c. Dr. Jürgen Henkel din Bavaria, editor executiv al Bibliotecii teologice germano-române (BTGR). La eveniment au participat Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, clerici de la Centrul eparhial, preoți profesori, invitați, studenți teologi timișoreni și mulți iubitori de istorie.

În cuvântul de debut Chiriarhului Banatului a arătat importanța acestei lucrări, care ne descoperă, urmare studiilor recente ale autorilor, evoluția creștinismului în Banatul multiconfesional, multietnic și pluricultural. Cartea este structurată în două capitole: „Banat - studii regionale, trecut și prezent” și „Bisericile din Banat în trecut și prezent”. Acest volum oferă cititorilor o privire de ansamblu asupra vieții bisericești din Banat, a colonizărilor făcute de habsburgi, și a multiculturalității din acest colț de țară.

Regiunea Banat este considerată ca un model reușit de conviețuire multietnică și multiconfesională în România și ca un exemplu pentru Europa. De secole, Bisericile de Răsărit și Apus au format aici un mozaic unic de structuri, spații și caracteristici ecleziastice și culturale. Volumul bilingv germano-român va fi distribuit bibliotecilor, studenților și cercetătorilor din Timișoara și din județ, fiind un exemplu concret de conviețuire pașnică între confesiunile și etniile din zona Banatului, fiind un bun preludiu pentru urbea noastră, care în 2023 devine Capitală Europeană a Culturii.

Anul viitor, la Timișoara este prevăzută și o conferință științifică dedicată acestui volum, în colaborare cu Institutul „Ex fide lux - Institut germano-român pentru teologie, știință, cultură și dialog” (Nurnberg), Mitropolia Banatului și Universitatea de Vest din Timișoara, punându-se, în acest mod, bazele unei istorii bisericești multiconfesionale a regiunii noastre.

Pr. Lect. Univ. Dr. Ioan Mihoc a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (24 octombrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, luni 24 octombrie a.c., la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a avut loc conferința cu tema „Ținând cu putere cuvântul vieții” (Filipeni 2,12-16), susținută de către Pr. Lect. Univ. Dr. Ioan Mihoc de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, eveniment încadrat în seria Acta liturgica, historia et divinum verbum.

În introducere, părintele conferențiar a vorbit de contextul mai larg al pericopei, fiind vorba de prima secțiune parenetică din Filipeni 1,27 - 2,18, o secțiune care cuprinde norme de conduită mereu actuale pentru viața bisericească. Validarea apartenenței la cetățenia cerească și păstrarea credinței presupun chemarea credincioșilor de a împlini poruncile lui Hristos, ceea ce înseamnă, de fapt, a trăi în chip vrednic de Evanghelie (1,27). Membrii Bisericii sunt chemați să fie în unitate, care nu se poate realiza în afara smereniei creștine. Prin imnul hristologic (2,6-11), Apostolul Pavel oferă filipenilor învățătura sa etică fundamentală. El îi roagă insistent să trăiască în smerenie, să fie generoși și să se gândească la binele celor din jurul lor (Filip 2,1-5), pentru că aceasta a fost atitudinea pe care a avut-o Mântuitorul Hristos, o atitudine care trebuie asumată de toți cei care se numesc după Numele Său.

Conferința s-a concentrat pe tâlcuirea pericopei din Epistola către Filipeni cap. 2, versetele 12-16, o pericopă care are valoare de exortație concluzivă pentru întreaga secțiune începută în 1,27. Sfântul Apostol Pavel evidențiază faptul că mântuirea se realizează în mod sinergetic, prin conlucrarea credincioșilor cu harul dumnezeiesc, trăind o viață autentică în conformitate cu ceea ce ei sunt în realitate: fii ai lui Dumnezeu care viețuiesc în curăție, sfințenie și având iubire unii față de alții (2,12-15). Îndemnul său arată că toți membrii Bisericii, deopotrivă clerici și laici, au datoria să lucreze, în ascultare pentru mântuirea lor și a comunității lor și astfel să fie „ca niște luminători în lume” (2,15; Mt 5,14-16), influențând evanghelic societatea necreștină în care își duc existența. În lumina background-ului iudaic al gândirii pauline din 2,15-17, imaginea despre filipeni ca „lumini” și „preoți” pentru lume comportă o evidentă împuternicire misionară. Filipenii slujesc ca „preoți” pentru lume prin faptul că „țin cu putere (ca pe o torță) cuvântul vieții” (2,16), ceea ce înseamnă că ei își modelează viața după preceptele Evangheliei și devin ei înșiși modele demne de urmat, după cum subliniază contextul următor acestei pericope (2,17-30: Pavel însuși, Timotei și Epafrodit).

În concluzie, părintele a subliniat faptul că a fi vrednici de Evanghelie, a avea gândul lui Hristos și a lucra mîntuirea, reprezintă norme apostolice esențiale pentru viață creștină, în care nu este vorba numai de o conformare morală la anumite legi exterioare, ci de a urma lui Hristos pe calea jertfirii de sine, a ascultării și a Crucii, pentru a dobândi slava cerească și mântuirea.

Congresul Facultăților de Teologie din Patriarhia Română (ediția a IX-a, Iași) (24 octombrie 2022)

În perioada 19-21 octombrie s-a desfășurat la Iași cea de-a IX-a ediție a Congresului Facultăților de Teologie din Patriarhia Română.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, din partea Colectivului de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, au participat la lucrările acestei întâlniri, Conf. dr. Daniel Lemeni, Pr. lect. asociat dr. Nichifor Tănase și Pr. lect. dr. Alin Scridon. Acest eveniment a fost marcat de ample dezbateri consacrate învățământului teologic superior românesc, precum și de numeroase discuții legate de felul în care teologia universitară trebuie să-și aducă aportul la viața socială a lumii de azi. În acest sens, s-a accentuat faptul că o teologie liturgică și filocalică, pastorală și misionară, poate contribui în mare măsură la redescoperirea conștiinței misionare a Bisericii într-o lume din ce în ce mai îndepărtată de valorile și reperele duhovnicești ale unei vieți autentice.

Congresul Național al Facultăților de Teologie din Patriarhia Română s-a încheiat cu elaborarea unui document ce cuprinde concluziile întâlnirilor din această perioadă, care urmează să fie trimis spre analiză Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Pr. Lect. Univ. Dr. Adrian Covan a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (3 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, joi 03 noiembrie a.c., la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a avut loc conferința cu tema „Sfânta Scriptură – poteca pe care nu te rătăcești”, susținută de Lect. Univ. Dr. Adrian Covan, membru al colectivului Teologie de la Timișoara.

Manifestarea se înscrie în seria de evenimente organizate de către Teologia timișoreană sub egida Acta liturgica, historia et divinum verbum.

În învățătura ortodoxă, Biserica, singura este păstrată și interpretul infailibil al Sfintei Scripturi. De altfel, Revelația nu este (doar) un cumul de cunoștințe teoretice transmise textual, ci o intensă trăire duhovnicească la care se ajunge numai într-un anumit context. Prin urmare, scopul principal al Revelației dumnezeiești nu este descrierea lucrărilor lui Dumnezeu săvârșite în lume, ci dezvăluirea adevăratului țel al existenței umane. Cu toate că Revelația supranaturală s-a desăvârșit odată cu întruparea Logosului dumnezeiesc, ea se manifestă activ și permanent în Biserică, urmărindu-se unirea credinciosului cu Hristos printr-un dialog revelator și personal. În altă ordine de idei, Sfânta Scriptură nu poate fi înțeleasă fără aportul complementar al Sfintei Tradiții. Aceasta din urmă este insuflarea Preasfântului Duh, de la Apostoli încoace și actualizarea Scripturii în Biserică. Așadar, întreaga unitate Revelație este un tot unitar, fiind de inspirație divină și de expresie umană, având ca scop cunoașterea desăvârșită a Singurului și Adevăratului Dumnezeu, Cel închinat în Sfânta Treime.

Pr. Prof. Univ.Dr. Habil. Mihai Himcinschi a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (30 octombrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, duminică 30 octombrie a.c., la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, după încheierea Sfintei Liturghii a avut loc conferința cu tema Dogmă și viață, susținută de către Pr. Prof. Univ. Dr. Habil. Mihai Himcinschi, decan al Facultății de Teologie din Alba Iulia.

Manifestarea se înscrie în seria de evenimente organizate de către Teologia timișoreană sub egida Acta liturgica, historia et divinum verbum.

Învățătura de credință este normativă pentru mântuire. Biserica a moștenit-o de la Hristos, prin Sfinții Săi Apostoli, a formulat-o în scurte mărturisiri de credință și o transmite, de peste două mii de ani, în virtutea faptului că doar ea reprezintă cu certitudine „stâlpul și temelia Adevărului” (I Tim. 3, 15).

Dogmele nu sunt doar instrumente ale mântuirii care se vor sfârși atunci când ființa umană atinge treapta îndumnezeirii, ele au și caracter terapeutic, adică ajută omul în vindecarea și îndreptarea sufletului și a trupului pe calea desăvârșirii.

Dogmele sunt sentințe ale Sfinților Părinți și au caracter teofanic, dincolo de simpla lor mărturisire exterioară sau de o simplă formulare teoretică. Biserica nu a moștenit simple expresii de credință, ci o experiență dogmatică duhovnicească identică cu experiența Sfinților Părinți.

În tradiția răsăriteană dogma este experiența în sine a îndumnezeirii, de aceea este obligatoriu să fie transpusă în viața de zi cu zi a credinciosului.

În anul omagial al rugăciunii și al Sfinților Simeon Noul Teolog și Grigorie Palama, încredințarea noastră peste veacuri este că aceștia au trăit duhovnicește dogma pe care apoi au fixat-o în scris, adică înainte a fost taina trăită și apoi a urmat explicarea concretă prin cuvinte și formule, atât cât poate percepe o rațiune umană luminată de credință.

Conf. Univ. Dr. Habil. Daniel Lemeni a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (27 octombrie)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, joi 27 octombrie a.c., la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a avut loc conferința cu tema „Străin sunt eu pe pământ” (Ps. 118, 19): reflecții despre vocația autentică a creștinului, susținută de către Conf. Univ. Dr. Daniel Lemeni, membru al colectivului Teologie de la Timișoara.

În Istoria lausiacă, Paladie ne relatează la un moment dat că avva Serapion Sindoniu (Pânzarul), un bătrân din pustia egipteană, aflându-se la Roma, a auzit despre viața foarte aspră a unei fecioare, care trăia într-o chilie extrem de mică și sărăcăcioasă. La un moment dat, bătrânul văzând-o pe această fecioară, a întrebat-o: „Unde șezi?”, iar ea îi răspunse: „Nu șed, ci călătoresc”. Avva Serapion a întrebat-o din nou: „Unde călătorești?”, iar ea i-a spus: „Spre Dumnezeu”.

Potrivit tradiției creștine, orice creștin (monah și mirean) trebuie să-și asume acest răspuns al fecioarei: „eu nu stau, deoarece eu călătoresc”. A fi creștin înseamnă de fapt a fi călător, pentru că duhovnicește vorbind suntem sau ar trebui să fim tot timpul în mișcare. Creștinismul nu este atât o învățătură scrisă pe hârtie, cât mai ales o călătorie, este călătoria spre adevărata noastră casă. Cu alte cuvinte, aici pe pământ, creștinii trăiesc asemenea evreilor de odinioară, adică în corturi, pentru că ei n-au o cetate stătătoare, ci, dimpotrivă, ei se se află mereu pe cale înspre adevărata lor casă (cf. 2 Corinteni 5, 1; Filipeni 3, 20; Evrei 13, 14; 1 Petru 2, 11).

Înțelegem, așadar, că orice creștin este un etern pelerin, un Avraam duhovnicesc (cf. Facere 12, 1), adică un călător, ceea ce înseamnă, potrivit Sfântului Ioan Scărarul, că un autentic creștin trebuie să fie „străin de cele ale lumii”, adică să fie asemenea celui „ce șade (în lume - n.n.) ca unul de altă limbă între cei de limbi străine” (Scara III. 17). De altfel, să nu uităm că încă din primele secole creștinii aveau această conștiință a faptului că ei erau niște „străini” (xenitoi) în această lume: de pildă, din Epistola către Diognet (un text din secolul II) aflăm că „creștinii nu se deosebesc de ceilalți oameni nici prin grai, nici prin haine… Cetățenia lor este una paradoxală: locuiesc în lume, dar ca niște străini (xenitoi) și imigranți (paroikoi). Sunt în trup, dar nu viețuiesc după trup. Petrec pe pământ, dar au cetățenia în cer. Creștinii locuiesc în lume, dar nu sunt din lume”. Prin urmare, înțelegem că această îndepărtare de lume nu trebuie văzută în sensul „ieșirii din ea cu trupul, ci mai degrabă ca depărtare de lucrurile lumii” (Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, I).

În acest context, accentuăm faptul că orice creștin ar trebui să se vadă pe sine însuși ca un „străin” (xenos) pe acest pământ, deoarece acest pământ nu este casa lui, adică nu este firescul condiției sale. Altfel spus, orice creștin trebuie să fie animat de dorința „întoarcerii acasă” (Împărăția lui Dumnezeu), o dorință pe care C. S. Lewis o surprinde foarte bine în cartea sa Cronicile din Narnia atunci când spune: „Am ajuns acasă, în sfârșit! Aceasta este adevărata mea patrie, căreia-i aparțin! Acesta este ținutul pe care l-am căutat toată viața, deși n-am știut asta până acum” (C.S. Lewis, Ultima bătălie).

Manifestarea se înscrie în seria de evenimente organizate de către Teologia timișoreană sub egida Acta liturgica, historia et divinum verbum.

Pr. Lect. Dr. Nichifor Tănase a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (7 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, duminică 06 noiembrie a.c., la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, după încheierea Sfintei Liturghii a avut loc conferința cu tema Etic și noetic în spiritualitatea isihastă, susținută de către Pr. Lect. Dr. Nichifor Tănase, cadru didactic asociat la catedra de Teologie ortodoxă a Universității de Vest și consilier eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei.

Manifestarea se înscrie în seria de evenimente organizate de către Teologia timișoreană sub egida Acta liturgica, historia et divinum verbum.Efortul ascetic este încercarea continuă a omului de purificare și întoarcere atât la Dumnezeu, cât și la adevăratul său „sine”, care este „enipostaziat în Hristos” de la Botez. Chipul nostru devine imprimat de chipul lui Hristos (Gal. 4:19), care devine „sinele real” al omului. Intelectul/mintea va fi, totuși, întors nu numai în inimă, ci chiar în sine (Tr. 1.2.4: Ἡμεῖς δέ, μὴ μόνον εἴσω τοῦ σώματος καὶ τῆς καρδίας, ἀλλὰ καὶ τὸν αὐτὸν αὐτοῦ πάλιν εἴσω πέμπομεν τὸν νοῦν). Pentru formularea acestui argument Sf. Grigorie pare să se bazeze în principal pe lucrarea Numele Divine, unde Dionisie distinge între trei mișcări ale sufletului; mișcarea dreaptă, circulară și spirală (DN 4.9). Mișcarea dreaptă este ieșirea către lucrurile din jurul sufletului și din aceste lucruri este condusă de la simboluri la contemplații simple și unificate. Mișcarea circulară este intrarea sufletului în sine din lucrurile din afară. Aceasta este descrisă ca o răsucire, întoarcere unificată (συνέλιξις) a puterilor sale intelectuale ca într-un fel de cerc, prin care sufletul se adună în sine din multele lucruri exterioare și își conduce sinele unificat spre frumos și bine. Mișcarea în spirală este mișcarea sufletului către iluminarea cunoașterii divine. Mintea înțeleasă ca suflet este și ea întreită (νοῦς, λόγος, πνεῦμα) după asemănarea Sfintei Treimi. Însă există și un adânc sau un interior al minții noastre neștiut de noi, numit “inimă” - cu o funcție gnoseologică. Este o inimă ca centru ascuns al minții, ca față a ei întoarsă spre Dumnezeu, (ceea ce numim supra-conștientul sau transconștientul) este partea dinăuntru a catapetesmei, în care S-a sălășluit Hristos de la Botez. Pentru părintele Dumitru Stăniloae, ‘ultima treaptă a omului’ sau chipul lui dumnezeiesc e sinea omului (das Selbst), expresia cea mai pură a subiectului. Drumul descoperirii sinelui este “spre Hristos, prin adâncul nostru”, prin rugăciunea care umple mintea în mod experimental cu apofaticul (odihna minții prin vederea luminii dumnezeiești). Toate acestea sunt cuprinse de om prin „simțirea înțelegătoare” (νοερᾷ αἰσθήσει) și e numită „simțire” datorită faptului că și trupul se împărtășește de harul lucrător în minte, cu care dobândește o „împreună simțire (συναίσθησιν) a nespusei taine, celei după suflet” (Tr. 1.3.30-31).

The 3rd International Symposium on Biblical Exegesis (Timișoara, November 10-12, 2022) - “Pray for the peace of Jerusalem!” Prayer, Thanksgiving, and Worship in Times of Peace and War (17 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, s-a desfășurat la Timișoara în zilele de 10-12 noiembrie 2022 Simpozionul Internațional de Exegeză Biblică, ediția a III-a, cu tema „Să ne rugăm pentru pacea Ierusalimului! Rugăciune, mulțumire și slujire în vremuri de pace și de război” (https://litere.uvt.ro/cs-events/isbe2022/). Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, cu spirijinul Mitropoliei Banatului.

Lucrările conferinței s-au desfășurat în mediul online cu o participare internațională remarcabilă din Europa, Asia și America de Nord. Deschiderea oficială a avut loc vineri, 10 noiembrie, de la ora 09:00. Alocuțiunile de bun-venit au fost adresate în limba engleză de către dl. Octavian Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara, dna. Valy Ceia, prodecanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, și pr. Constantin Jinga, coordonatorul catedrei de Teologie Pastorală de la facultatea menționată. Din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, mesajul a fost adresat de către pr. Nichifor Tănase, consilier eparhial la Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Timișoarei. Lucrările conferinței s-au desfășurat în cincisprezece sesiuni de prezentări și dezbateri, pe durata a trei zile.

În prima zi (joi, 10 noiembrie 2022) au susținut prelegeri: pr. Anthony Giambrone (École Biblique et Archéologique din Ierusalim, Israel), pr. Capodistrias Hämmerli (Universitatea din Fribourg, Elveția), Aleksandar Danilović (Universitatea din Heidelberg, Germania), Petros Vassiliadis (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia), pr. Mihail Milea (Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” din Buzău), pr. Cătălin Vatamanu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Pr. George Cosmin Piț (Mitropolia Ardealului, Sibiu), Mihai Handaric (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad), pr. John Applegate (Universitatea din Manchester, Anglia, Regatul Unit), pr. Nichifor Tănase (Universitatea de Vest din Timișoara), pr. Olimpiu Nicolae Benea (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Kees den Biesen (Institutul Pontifical Oriental, Roma, Italia), Wojciech Kosek (Universitatea Pontificală Ioan Paul al II-lea din Cracovia, Polonia) și pr. Iosif Stancovici (Universitatea de Vest din Timișoara).

În a doua zi (vineri, 11 noiembrie 2022) au susținut prelegeri: pr. Stelian Pașca-Tușa și Ștefan Gabriel Solomon (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Traian Gheorghe Mocan (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad), pr. Cătălin Veronel Varga și Irina Deftu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Peter C. W. Ho (Colegiul Biblic din Singapore), pr. Ionuț Daniel Băncilă (Universitatea Humboldt din Berlin, Germania), Nenad Božović (Universitatea din Belgrad, Serbia), pr. Rafał Zarzeczny (Institutul Pontifical Oriental, Roma, Italia), pr. Stelian Tofană (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), pr. Ion Sorin Bora (Universitatea din Craiova), pr. Adrian Ioan Murg (Universitatea „Aurel Vlaicu”), pr. Dragoș Andrei Giulea (Universitatea Concordia din Montréal, Québec, Canada), pr. Alexandru Atanase Barna (Universitatea din București) și pr. Ioan Mihoc (Universitatea de Vest din Timișoara).

În a treia zi (sâmbătă, 12 noiembrie 2022) au susținut prelegeri: pr. Stefano Cavalli (Studium Biblicum Franciscanum din Ierusalim, Israel), monahia Bartholomea Raithel (Mănăstirea Dionysios Trikkis & Stagon, Obernhof, Germania), Emilija Vuković (Universitatea din Belgrad, Serbia), Ovidiu Neacșu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), pr. Nagi Edelby (Universitatea Sfântul Iosif din Beirut, Liban), pr. Marian Vild (Universitatea din București), Daniel Mihoc (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), pr. Ilie Melniciuc-Puică (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Eusebiu Borca (Universitatea de Nord din Baia Mare), Marek Iréneusz Baraniak (Universitatea din Varșovia, Polonia), pr. Srećko Koralija (Universitatea Liberă din Amsterdam, Țările de Jos), Il Akkad (Universitatea din Belgrad, Serbia), ieromonahul Iriney Pikovskiy (Academia Teologică din Moscova, Rusia), pr. Silviu Nicolae Bunta (Universitatea din Dayton, Ohio, Statele Unite) și Ljubica Jovanović (American Public University System, Charles Town, Virginia de Vest, Statele Unite).

Dezbaterile în cadrul ISBE 2022 s-au desfășurat la un nivel înalt, fiind urmărite de un public numeros la fiecare sesiune. Unul dintre scopurile simpozionului îl constituie promovarea exegezei biblice răsăritene în lume și a rugăciunii în contextul actual: „Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului și pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine. Să fie pace în întăriturile tale și îndestulare în turnurile tale” (Ps 122,6-7). Pe parcursul celor trei ediții (2020-2022), aproximativ șaptezeci de specialiști, cadre didactice, cercetători și studenți au participat la lucrările simpozionului, iar interesul pe plan mondial este în creștere. Lucrările ISBE au fost urmărite de studenți din România, Serbia, Grecia, Polonia, Rusia, America, Italia, Germania, Bosnia și Herțegovina etc.

De asemenea, organizatorii intenționează să publice două volume, unul în limba română, iar altul în limba engleză care vor reuni contribuțiile participanților la ISBE 2022. „La simpozionul din acest au participat invitați din șaisprezece țări. Întâlnirea ne-a apropiat și împreună ne-am bucurat de o atmosferă foarte frumoasă” - au afirmat organizatorii acestui eveniment.

Evenimentul a fost organizat de părinții profesori Ioan Mihoc (Noul Testament) și Iosif Stancovici (Vechiul Testament) de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

Pr. Lect. Dr. Daniel Enea a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (16 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, luni 14 noiembrie a.c., la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a avut loc conferința cu tema Sfântul Cuvios Paisie și paisianismul, susținută de către Pr. Lect. Univ. Dr. Daniel Enea, membru al colectivului Teologie de la Timișoara.

Manifestarea se înscrie în seria de evenimente organizate de către Teologia timișoreană sub egida Acta liturgica, historia et divinum verbum.

Schimbările aduse de curentul iluminist la debutul secolului al XVIII – lea au fost cunoscute și de viețuitorii mănăstirilor din Tările Române. Un rol hotărâtor în păstrarea valorilor ortodoxiei în general și ale isihiei în mod special l-a avut Sfântul Cuvios Paisie Velicicovski, socotit un adevărat reformator al monahismului răsăritean, cu adânci rădăcini, dar și ramuri pline de rod. Paisie Velicicovski a dedicat rugăciunii lui Iisus scrierea „Capitole despre rugăciunea minții”, publicată în același volum cu „Introducerile” Sf. Vasile de la Poiana Mărului, cel care l-a îndrumat pe calea isihiei. În această scriere face expunerea învățăturii despre rugăciunea minții în șase capitole. Așa cum aprecia istoricul său Cetfericov, învățătura lui Paisie este înflorită din cea a părintelui său, starețul Vasile. El a introdus scânteia harică a rugăciunii lui Iisus în marile comunități chinoviale după modelul lui Vasile, care a realizat acest lucru în micile schituri pe care le-a coordonat. S-a distins de starețul Vasile și prin numărul mare de călugări acceptați în obște, care trecea frecvent de 100 de suflete. Spre deosebire însă de părintele său duhovnicesc, Paisie pune un accent mare pe metoda psiho-somatică, pe care o descrie detaliat, socotind-o ușurătoare minților copilărești ale începătorilor, în consens cu Pseudo-Simeon, Nichifor din Singurătate și Grigorie Sinaitul. Starețul Paisie face referire la slava neasemănat de mare primită de Maica Domnului prin rugăciunea tăcută, isihastă, în Sfânta Sfintelor, despre care vorbește Sfântul Grigorie Palama.

Pe lângă activitatea culturală de traducere, de scrieri și apoi tipărituri, în mânăstiri funcționa și lucrarea de întrajutorare a “samarineanului milostiv” care privea slujirea semenilor și își avea sorgintea în esența acestui curent de renaștere spirituală, izvorât din dorința de reînnoire a omului privit în întregul său, ca ființă spirituală și materială, dar și în tradiția filantropică existentă în mănăstirile din Moldova. Paisianismul a înviorat întreaga viață mănăstirească în sec. al XVIII-lea, generând o școală de înduhovnicire.

Fără paisianism nu este de conceput înființarea în a doua jumatate a secolului al XlX-lea a Academiei române, a cărei bibliotecă a fost constituită majoritar tocmai din manuscrisele datorate mănăstirilor, conținând literatura și gândirea patristică, în special literatura filocalică. Acest fapt, cum afirma părintele profesor doctor și academician Dumitru Stăniloae, trebuie să ne determine a privi în mod cu totul diferit decât s-a făcut până acum rădăcinile culturii și ale spiritualității românești. Paisianismul este o formă înaltă de organizare a vieții mănăstirești, fiind cel mai înalt curent de înălțare a monahismului la noi. În ultimă instanță, Sfântul Cuvios Paisie a elaborat un adevărat “model antropologic și sociologic ortodox”, ca răspuns la modelele probate de umanismele apusene, ale cărui ecouri răzbat dincolo de veacul său și dincolo de granițele obștii sale. Mai ales în zilele noastre este imperios nevoie ca lumea să nu se lege de împărățiile trecătoare, ci să-și lege inima sa de Lumina netrecătoare a Taborului, ce deschide perspectiva spre Împărăția lui Dumnezeu, lumină, pe care sfinții isihaști au trăit-o încă din lumea aceasta ca pe o pregustare a slavei cerești.

Pr. Lect. Univ. Dr. Alin Cristian Scridon a conferențiat la Paraclisul Mitropolitan din Timișoara (12 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, joi 10 noiembrie 2022, la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a avut loc conferința cu tema „Apostolii Petru și Iuda Iscarioteanul. Clișee din istoria tragică apostolică”, susținută de Pr. Lect. Univ. Dr. Alin Cristian Scridon. de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, eveniment încadrat în seria Acta liturgica, historia et divinum verbum.Părintele profesor a zugrăvit în cuvinte simple, atitudini, manifestări, condiții sociale surprinse în cei trei ani și jumătate cât apostolii au petrecut cu Mântuitorul Iisus Hristos. În viziunea conferențiarului, înțelegerea geografiei Țării Sfinte, dar și evoluția dimensiunii urbanistice a Ierusalimului sunt elementele indispensabile descifrării/pătrunderii într-o lume apusă. Evocarea celor două chipuri apostolice - Petru și Iuda, mai cu seamă extragerea învățămintelor din istoria tragică de acum două milenii poate reprezenta chiar și astăzi un model de întărire duhovnicească.

Conferințele Acta liturgica, historia et divinum verbum - 2022 au ajuns la final (28 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului și la inițiativa Ierom. Lect. Dr. Rafael Povîrnaru și Conf. Univ. Dr. Remus Feraru, perioada 16 octombrie - 24 noiembrie a.c. a marcat desfășurarea seriei de conferințe Acta liturgica, historia et divinum verbum, evenimente găzduite de Paraclisul Mitropolitan din Timișoara.

În contextul declarării anului în curs drept an al rugăciunii, manifestarea a vizat îmbinarea perfectă dintre actul liturgic și învățătura Bisericii, într-o fizionomie academică deosebită, asigurată de o serie importantă de cadre didactice cu notorietate în spațiul teologic ortodox, provenite atât de la facultăți de profil din țară, precum și de la Facultatea de Litere Istorie și Teologie din Timișoara.

Ultimele două conferințe au fost susținute de către inițiatorii acestui proiect, urmărind pe de-o parte reliefarea chipului mariologic în Bizanț, iar pe de altă parte, sacrul tainic pus în lumina rugăciunilor Sfântului Maslu.

Inițiativa s-a bucurat de un real interes din partea invitaților, precum și a credincioșilor prezenți, care gustând din taina Duhului și asimilând varietatea Cuvântului s-au arătat deplin interesați de temele abordate, fapt ce determină inițiatorii la proiecția unor evenimente similare în viitor.

Teologia din cadrul Universității de Vest din Timișoara, pe podiumul laureaților la Gala Premiilor UVT - 2022 (26 noiembrie 2022)

Vineri, 25 noiembrie 2022, cu începere de la ora 18:00 s-a desfășurat, în sala Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, ediția a VIII-a a Galei Premiilor Universității de Vest din Timișoara.

Gala Premiilor UVT reprezintă un moment de celebrare a excelenței, prin care întreaga comunitate academică își arată aprecierea față de unii dintre cei mai valoroși membri ai ei, recunoscând și răsplătind eforturile depuse de-a lungul anului universitar. Prin această manifestare de prestigiu, Universitatea de Vest din Timișoara recunoaște excelența prin acordarea de premii persoanelor și instituțiilor care în anul precedent au contribuit în mod esențial la dezvoltarea comunității academice și la realizarea misiunii Universității de Vest din Timișoara.

Premiile reflectă rezultatele deosebite obținute de membrii comunității academice a UVT pe tărâmul științelor, artelor și sportului, precum și serviciile aduse universității de alte persoane sau instituții. Se acordă: șase premii, în domeniile științelor, artelor și sportului; două premii pentru contribuția la implementarea politicilor Universității de Vest din Timișoara și două premii pentru contribuția la creșterea prestigiului UVT în plan național și internațional. Aceste premii poartă numele unor personalități care au marcat istoria universității, contribuind la dezvoltarea culturii academice în partea de vest a țării. Astfel, acordarea lor este o dublă recunoaștere a meritelor - ale celor care dau numele premiilor, pe de o parte, și ale celor cărora li se decernează, pe de alta.

Acestea sunt: Premiul „Mircea Zăgănescu” pentru Științele Naturii; Premiul „Mihail Ghermănescu” pentru Matematică și Informatică; Premiul „Gabriela Colțescu” pentru Științele Sociale și Politice; Premiul „Dumitru Mareș” pentru Drept și Științe Economice; Premiul „Eugen Todoran” pentru Științe Umaniste; Premiul „Nicolae Boboc” pentru Arte și Sport; Premiul „Studentul Anului”; Premiul „Ioan Curea” pentru Activitatea desfășurată în UVT; Premiul „Sever Bocu” pentru Implicare Civică și Socială; Premiul „Alumnus”. Pentru Premiul „Eugen Todoran” - Științe Umaniste, comisia de evaluare a analizat dosarele a trei cadre didactice, din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie: Prof. Univ. Dr. Cristina Chevereșan; Conf. Univ. Dr. Adina Chirilă și Pr. Lect. Univ. Dr. Alin Cristian Scridon.

În urma deliberărilor, Premiul „Eugen Todoran” din acest an fost decernat Pr. Lect. Univ. Dr. Alin Cristian Scridon. În cuvântul rostit în fața comunității academice timișorene, Pr. Lect. Univ. Dr. Alin Cristian Scridon a amintit: „Înțeleg că sunt primul preot care calcă pe această scenă, în această calitate. Cum ar putea, oare, ca această imagine să nu mă cinstească? Dar, mai cu seamă, cred că ea cinstește Biserica pe care eu o reprezint. Prin acest premiu, Universitatea de Vest din Timișoara recunoaște activitatea științifică de până acum, dar îmi oferă și o încurajare pentru o cercetare viitoare mai bogată. Cercetarea științifică, pe acest culoar Teologic, este prezentă în Universitatea de Vest din Timișoara.”

Gala Premiilor Universității de Vest din Timișoara, ediția a VIII-a 2022 a fost un moment de sărbătoare pentru toți cei implicați în programele de studii de Teologie Ortodoxă, din cadrul Facultății noastre de Litere, Istorie și Teologie. Acest eveniment arată fără echivoc faptul că activitatea noastră științifică, implicarea în efortul de fiecare zi în cele ce țin de bunul mers al lucrurilor și asumarea unei vieți duhovnicești în slujba lui Dumnezeu și a oamenilor sunt recunoscute și apreciate în comunitatea academica timișoreana, din care Teologia este parte integrantă. Ne bucurăm că Pr. Lect. Univ. Dr. Alin Cristian Scridon s-a numărat printre laureații din acest an! Îl felicităm cu recunoștință și cu nădejdea ca izbânda aceasta să fie tuturor ca un impuls de a merge înainte.

Simpozion internațional: Holiness, Prayer and Hesychast Spirituality in Orthodox Tradition, la Timișoara (21 noiembrie 2022)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, în zilele de 18 și 19 noiembrie, anul curent, s-a desfășurat la Timișoara simpozionul internațional cu tema: Holiness, Prayer and Hesychast Spirituality in Orthodox Tradition. Acest eveniment de mare anvergură teologică s-a bucurat de prezența unor distinși părinți profesori și cercetători din marile centre universitare din Europa și Statele Unite ale Americii.

Amintim aici, în primul rând, prezența unor faimoși teologi din Europa, cum ar fi părintele profesor John McGuckin de la Universitatea din Oxford, părintele profesor Alexandros Chouliaras de la Universitatea din Atena, domnul profesor Pablo Argarate de la Universitatea din Graz. De asemenea, evenimentul s-a bucurat de participarea unor reputați cercetători în teologia răsăriteană, precum domnul profesor Torstein Theodor Tollefsen de la Universitatea din Oslo, Vladimir Cvetokvić de la Universitatea din Belgrad, Kyle Schenkewitz de la Universitatea Mount St. Joseph (Cincinatti, Ohi0), părintele profesor Andreas Andreapoulos și Sotiris Mitralexis de la Universitatea din Winchester (Marea Britanie), Georgiana Huian de la Universitatea din Berna, Dionysios Skliris de la Hellenic Open University, Spyridon P. Panagopoulos, cercetător independent în studii patristice și bizantine (Patras, Grecia), și domnul Cătălin Ștefan Popa din partea Academiei Române, Filiala București.

Din partea Departamentului de Teologie a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, au participat domnul profesor Daniel Lemeni, părintele profesor Nichifor Tănase și părintele profesor Rafael Povîrnaru.

Evenimentul, desfășurat în mod integral în limba engleză, a stârnit un real interes în rândul studenților și a comunității academice din Timișoara. Invitații noștri au apreciat la unison calitatea științifică a prezentărilor, precum și nivelul intelectual extrem de ridicat al dezbaterilor din cadrul acestui simpozion, plasând acest eveniment în categoria întâlinirilor de top din România. De asemenea, participanții au fost extrem de entuziasmați de calitatea organizatorică a acestui eveniment, motiv pentru care și-au exprimat disponibilitatea de a participa în viitor și la alte manifestări de o asemenea anvergură academică.

Prin intermediul părintelui profesor Alexandros Chouliaras, respectiv a domnului profesor Pablo Argarate, simpozionul s-a bucurat de prezența on-line a studenților din cadrul Facultăților de Teologie din Atena și Graz.

Acest simpozion a fost organizat de domnul profesor Daniel Lemeni și părintele profesor Nichifor Tănase.

Sursa: site-ul Mitropoliei Banatului www.mitropolia-banatului.ro