Abstract: An analysis of the university theological curriculum and the curriculum of religion as subject in secondary education highlights a wide range of approaches to the issue of family from early childhood to adulthood. By looking into the failure of young families where either one or both partners took religion classes in school, or even graduated from a theological school, we aim to identify its reasons and to propose viable educational solutions adapted to the new social realities. From our point of view, the starting point in such a process is to explore various proposals concerning the initial formation of future priests and religion teachers, which would contribute to the updating of the university curriculum in two ways: not only with developments in the educational area of the theological and lay (i.e. religion as school-taught subject) secondary education, but also in the liturgical area.
Keywords: family, education, research, theology, religion professor, priest.
Preliminarii
În literatura teologică se afirmă adesea că, în zilele noastre, familia nu mai este văzută în toată sfințenia și responsabilitatea spre care a fost întemeiată. Nu doar în România, foarte multe familii duc o viață de libertinaj moral. Cauzele sunt multiple, acestea amplificându-se, așa cum arată P.F. Patriarh Daniel pe fondul crizei economice, al celei morale și al celei spiritual-religioase: „identitatea, coeziunea și armonia familiei creștine... (sunt) expuse, solicitate și adesea amenințate..., în fața crizei economice (sărăcie, șomaj, nesiguranță etc.), a crizei morale (laxism, libertinaj, senzualism pornografic, dezordini erotice ridicate la rang de normalitate, prostituție din rațiuni comerciale, trafic de copii, divorț, droguri etc.), a crizei spiritual-religioase (sectarism fanatic, prozelitism agresiv, sincretism confuz, relativism doctrinar, indiferentism nihilist etc.)”1.
O analiză a curriculumului universitar și a celui preuniversitar teologic, precum și a curriculumului de religie relevă diversitatea abordărilor în ceea privește problematica familiei, de la vârsta copilăriei, până la cea a maturității. Eșecul unor familii de tineri care fie au studiat religia la școală, fie chiar au absolvit o școală teologică ne determină spre un demers investigativ ce-și propune ca obiective identificarea de cauze și avansarea de soluții educaționale viabile și adaptate noilor realități sociale.
Din punctul nostru de vedere, momentul de început într-un astfel de demers îl constituie identificarea de propuneri privind formarea inițială a viitorilor preoți și profesori de religie, care să se înscrie într-un proces de actualizare a curriculumului universitar, cu linii de dezvoltare în domeniul educațional din învățământul preuniversitar teologic și laic (la disciplina religie), dar și în cel pastoral.
În acest sens, a fost realizată o cercetare printr-o anchetă pe bază de chestionar, administrat unui număr de 80 de studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Timișoara, în anul 2019. În cercetarea preliminară am constatat faptul că dintre studenții de la secția Teologie Pastorală, o parte sunt absolvenți de seminar teologic, iar alții, absolvenți de liceu laic sau licențiați ai unor facultăți laice. Palierul de vârstă al respondenților se întinde pe aproximativ zece ani, astfel că unele răspunsuri au fost analizate și din această perspectivă, cu intenția de a evidenția eventualele diferențe generate de dobândirea unei experiențe de viață diferite, raportat la specificul temei de cercetare.
Analiza răspunsurilor la chestionarul administrat studenților
Chestionarul administrat conține unsprezece întrebări de diferite tipuri (vezi Anexa), ale căror răspunsuri ne oferă o oglindă a modului în care studenții teologi se raportează la conceptul de familie creștină - așa cum ea apare în învățătura Bisericii - și ne ajută să identificăm provocările majore cu care aceștia se confruntă și care pot deveni factori frenatori în formarea viitorilor preoți și profesori de religie, cu influențe negative în plan pastoral și educațional.
a. sentimentul familial, ca valoare
Întrebarea nr. 1 din chestionar le solicita studenților să aleagă cinci valori dintr-o listă de 14 și să le ierarhizeze prin notarea acestora de la 1 la 5 (cu semnificația: 1 - cea mai importantă, 5 - cea mai puțin importantă). Din punct de vedere al cercetării întreprinse, ne-a interesat locul pe care îl ocupă în cadrul setului de valori ale studenților sentimentul familial, dată fiind importanța acestuia în viața unui tânăr teolog aflat în pragul opțiunii pentru căsătorie și, ulterior, pentru preoție.
Am analizat răspunsurile și în funcție de școala anterioară absolvită și pe categorii de vârstă precum și mediana șirului rezultat prin adunare pentru numărul total de studenți(mediana teoretică2) (vezi diagramele de comparație din fig. V.1).
Aceste rezultate evidențiază o anumită maturitate spirituală a studenților care dețin deja o licență, în contrast cu studenții absolvenți de seminar teologic. În categoria intermediară se află studenții care au absolvit licee laice.
De asemenea, diagramele de comparație evidențiază faptul că la categoria de vârstă 26-30 de ani se înregistrează o diminuare a sentimentului familial, pentru toate cele trei categorii de studenți clasificați în urma studiilor anterioare, cu diferențe între 8-12%. Una dintre explicații ar putea fi legată de faptul că studenții de până la 26 de ani au studiat religie pe tot parcursul școlarității. Procentul mai scăzut al răspunsurilor date de absolvenții de seminar teologic poate fi explicat și de îndepărtarea acestora de mediul familial de la o vârstă mai mică decât elevii de liceu.
b. opțiunea pentru întemeierea unei familii
Prin întrebarea nr. 2, am dorit să aflăm opinia studenților privitor la momentul pe care aceștia îl consideră cel mai potrivit pentru întemeierea unei familii. Astfel, 58,28% dintre studenți au ales varianta “după definitivarea studiilor”, pe când 41,72% au optat pentru un alt răspuns, cele mai frecvente fiind:
- “când vrea Dumnezeu”;
- “când crezi că ești pregătit pentru a-ți întemeia o familie”;
- “când crezi că ești capabil”;
- “atunci când îți găsești perechea”;
- “când tinerii sunt pregătiți și responsabili și au primit binecuvântare de la duhovnic”;
- “când ajungi la maturitate duhovnicească”;
- “când ai o bază materială asigurată”;
- “te căsătorești atunci când ești împlinit”;
- “opțiunea pentru viitor trebuie să se facă într-un moment de maturizare, de eliberare de alte griji”;
- “nu cred să existe o regulă a timpului potrivit”.
Dintre cei care au ales prima variantă de răspuns, 62,25% au vârsta cuprinsă între 19-25 de ani, iar 37,75%, între 26-30 ani. Faptul că mai mult de 60% dintre totalul studenților chestionați consideră că momentul întemeierii unei familii este legat de definitivarea studiilor, relevă seriozitate în ceea ce privește opțiunea pentru căsătorie, dar și în ceea ce privește importanța pe care aceștia o acordă studiului. Din totalul studentelor, 63,41% au ales această variantă de răspuns.
Răspunsurile celorlalți studenți nu exclud prima variantă de răspuns și reflectă, din punctul nostru de vedere, o maleabilitate a gândirii și, cu siguranță, o înțelegere mai profundă a propriilor trăiri și sentimente. Căsătoria nu este văzută de aceștia un obstacol în împlinirea profesională. La această variantă de răspuns, procentajul mai mare îl are categoria de vârstă între 26-30 ani.
Prin întrebarea nr. 3 ne-am propus să aflăm, de fapt, în ce măsură eșecurile în plan sentimental sau modelele negative din propria familie sau văzute la apropiații lor se regăsesc printre factorii care i-ar putea determina să renunțe la ideea căsătoriei. Răspunsurile relevă faptul că 70% nu s-au gândit la acest aspect, iar la cei 30% dintre studenții care s-au pronunțat în favoarea ideii de a renunța la căsătorie, printre motivații - alături de cele pozitive: “dedicarea totală lui Dumnezeu”, “dorința de a fi preot celibatar”, “incapacitatea de a mă jertfi total pentru soție” și “alegerea călugăriei”, “am simțit că mă voi realiza mai adânc prin intrarea în monahism, după ce m-am consultat cu preotul duhovnic” - se regăsesc și unele aspecte legate de morala familiei, precum: “iubirea nu mai este atât de puternică în zilele noastre și foarte multe cupluri se destramă după Taina Nunții”, “eșecurile repetate în viața sentimentală”, “dezamăgirea datorată lipsei de fidelitate în relațiile avute precum și tentația foarte mare de a cădea în păcatul adulterului”, “cred că aceste motive țin de intimitatea fiecăruia dintre noi”, “pentru că nu îmi găsesc perechea care să mă înțeleagă”. Aceste ultime realități reflectate de răspunsurile studenților pot să explice scăderea valorizării sentimentului familial în rândul acestora, indiferent de categoria de vârstă sau de studiile anterioare.
În contextul dezvoltării tehnicii informaționale, ne-am propus să aflăm opinia studenților teologi relativ la diversificarea modalităților de cunoaștere a tinerilor prin rețeaua internet (întrebarea nr. 4). Într-un procent de 70,29%, studenții s-au pronunțat împotriva folosirii internetului pentru alegerea prietenei/prietenului, 24,56% au fost favorabili acestei metode, iar 5,15% s-au abținut. Dintre motivațiile pro și contra aduse de studenți, menționăm: “internetul este pentru comunicare, iar nu pentru cunoaștere”, “este necesară cunoașterea față către față”, “este necesar internetul, pentru că unii dintre frații noștri sunt mai timizi”, “o astfel de persoană care folosește internetul nu inspiră încredere”, “nu sunt de acord pentru că niciodată nu știi cine se ascunde cu adevărat în spatele calculatorului”, “internetul este o cale impersonală lipsită de emoție și de trăire”, “oricine cu oricine nu merge, trebuie să îți dorești atât de mult ca Dumnezeu să îți răspundă”, “este o cunoaștere superficială în absența prezenței fizice”, “mi-am găsit soția pe internet și o consider prima și ultima minune a internetului”, “această opțiune poate da rezultate superficiale, consider că trebuie cerut sfatul duhovnicului”.
Procentul mare al studenților care nu acceptă utilizarea internetului pentru facilitarea cunoașterii prietenei indică preferința acestora pentru forme tradiționale de comunicare și încrederea limitată în sinceritatea unei relații de prietenie în care identitatea personală este cel mai adesea ascunsă. Modelele de succes, recunoscute dealtfel de unii respondenți, sunt încadrate mai degrabă în categoria excepțiilor.
c. cu cine discută studenții despre familie
Pornind de la importanța pe care reprezentarea corectă a căsătoriei o are pentru succesul unei familii, respectiv o percepție asupra acesteia fundamentată pe învățătura creștină, am prevăzut un set de patru întrebări: 5, 6, 7 și 8, în care variantele de răspuns oferite au vizat desprinderea unor concluzii legate de modelele pe baza cărora studenții își formează imaginea asupra familiei.
Astfel, prin întrebările nr. 5 și nr. 6, am vrut să aflăm cine/ce a contribuit la formarea unei imagini pozitive, respectiv negative despre familie. Din diagrama areolară realizată pe baza răspunsurilor studenților (vezi fig.V.2), rezultă că ponderea cea mai mare în valorizarea pozitivă a familiei o au părinții și duhovnicul, procentele însumate reprezentând 68,28% din totalul răspunsurilor. Prezența pe locul al treilea a lecturii duhovnicești, drept resursă de inspirație pentru formarea unui model de familie (14,57%), exprimă atât interesul studenților pentru modele de succes, cât și existența unei anumite literaturi teologice pe această temă.
Propriile eșecuri în prietenie sau în viața de familie conduc spre atitudini de discreditare a instituției familiei în fața celorlalți. Astfel, într-un procent de 84,57%, prietenii sunt cei care contribuie în cel mai înalt grad la devalorizarea familiei. Alături de aceștia se regăsesc și reprezentate și anumite ONG-uri, dintre care nominalizată a fost Fundația “Accept”, considerată promotoare a valorilor anticreștine în privința familiei. De asemenea, avem și un procentaj de 2,85% non-răspunsuri.
Prin întrebarea nr. 7 din chestionar ne-am propus să aflăm care sunt persoanele cu care discută cel mai des despre diferite aspecte legate de familie, prin alegerea unei singure variante din cele șase menționate. Răspunsurile sunt prezentate în tabelul V.3, pe baza căruia am realizat diagrama de structură din figura V.3.
Tabelul V.3. - Cu cine discută studenții despre familie
- Variante de răspuns Absolvenți liceu % Absolvenți seminar % Absolvenți de altă facultate Total %
- Cu părinții 16,91 10,62 3,12 30,65
- Cu frații 3,12 0 3,12 6,24
- Cu colegii 1,87 1,87 0 3,74
- Cu prietenii 12,5 3,75 5 21,25
- Cu duhovnicul 18,75 10 9,37 38,12
- Cu psihologul 0 0 0 0
Așa după cum rezultă din răspunsurile date de 38,12% dintre studenți, duhovnicul este principalul lor interlocutor, urmat de părinți, prieteni, frați, colegi. Niciunul dintre subiecții chestionați nu a ales psihologul ca variantă de răspuns. Din punctul nostru de vedere, acest fapt nu exclude recunoașterea de către studenți a rolului psihologului în orientarea în această problematică, ci preferința acestora pentru modele mai tradiționale, în această privință.
Prin întrebarea nr. 8 ne-am propus să aflăm în ce măsură studenții teologi au identificat o familie model și care este aceasta. Din totalul răspunsurilor, 38% au fost pozitive, iar 62% au fost negative. Diversitatea mare a familiilor luate drept model de studenți care au răspuns pozitiv la această întrebare este reliefată în figura V.4.
După cum rezultă din diagrama de structură din fig.V.4, un număr de 31 de studenți au deja un model de familie, iar acesta este reprezentat de către: Sfinții Ioachim și Ana sau alți sfinți (6,02%), familia duhovnicului (12,03%), familia nașilor (12,78%), familia unora dintre profesori (18,05%), propria familie (20,30%) și, în procent 30,82%, familii reprezentând alte categorii.
Oferim în continuare câteva dintre răspunsurile date de studenți, care cuprind și motivația acestora: “familia preotului meu duhovnic, o familie cu doi copii, fără conflicte majore cu o oarecare armonie”, “familia duhovnicului meu, prin modul în care trăiesc, își cresc copiii și felul cum se comportă cu ceilalți oameni”, “nașii de cununie, preot, învățătoare, oameni credincioși (au 7 copii), oameni simpli”, “nașii mei, care se iubesc mult, se respectă și se ajută la nevoie”, „fosta mea dirigintă, preoteasă și soțul ei un părinte minunat”, “o familie de profesori”, “o familie cu probleme care a știut sa treacă cu bine peste ele prin răbdare și iubire”, “o familie simplă cu multă dragoste față de persoanele din jur”, “o familie din clasa socială medie cu mulți copii liniștită și fericită”, “o familie care are un program de rugăciune, se iubesc și nu am auzit niciodată de vreo ceartă în familia lor”, “am drept model o familie de bătrâni din satul meu care deși încercați cu mult neajunsuri nădăjduiesc că Dumnezeu nu îi va lăsa”, “o familie de medici, cei doi se iubesc ca în prima zi”, “o familie de medici, oameni care se completează unul pe celălalt”, “bunicii mei, care au fost un model de înțelegere și dragoste”, „părinții mei, deoarece au reușit să treacă peste toate provocările vieții”, “Drepții Ioachim și Ana care, deși erau fără copii, prin rugăciune au fost răsplătiți”.
d. impactul problemelor de familie asupra pastorației preotului
Întrebarea nr. 9 și-a propus aflarea opiniei studenților privind acceptarea unei parohii cu probleme precum: “incertitudinea locului de muncă pentru soție”, “depopularea parohiei”, “dificultatea de a oferi copiilor o educație la nivelul celei de la oraș”, “biserica aflată în construcție”. Procentele celor care sunt dispuși să înceapă pastorația într-o astfel de parohie sunt comparabile la absolvenții de seminar teologic și la cei de liceu, adică 56%, respectiv 54,83%. Alegerea acestora - chiar dacă într-un procent redus, din punctul nostru de vedere - relevă înțelegerea misiunii preoțești: “preoția implică jertfă”, “poți să dai o educație bună copiilor oriunde”, “femeia ar trebui să își urmeze soțul oriunde ar merge”, “preoția trebuie înțeleasă ca o misiune și nu ca o meserie”.
Răspunsurile la întrebarea nr. 10 ne-au ajutat să întocmim o listă a problemelor de familie pe care un viitor preot/ profesor de religie nu le-ar dori în propria familie. Diversitatea lor ne-a permis clasificarea pe mai multe aspecte:
a) moral: “minciuna”, “adulterul”, “neînțelegeri”, „neîncredere”, “egoismul”, “gelozia”, “lipsa iubirii”, “ura”, “dezbinarea”, “certuri”, “infidelitatea”, “alcoolismul”, “desfrânarea”;
b) material: “aspectul financiar”;
c) probleme de sănătate: “boala”, “necazuri”, “accidente”, “lipsa copiilor”, “sterilitatea”;
d) duhovnicesc: “instabilitatea duhovnicească”;
e) alte aspecte: “rutina”, “superficialitatea”, “monotonia”.
După cum se observă, predomină aspectele de ordin moral, legate de păcat, ceea ce conduce spre concluzia că o viață duhovnicească conduce și la dispariția multor probleme dintr-o familie, la întărirea acesteia.
Una dintre problemele cu care Biserica începe să se confrunte din ce în ce mai mult este aceea a creșterii numărului de cazuri de divorț, inclusiv în rândul teologilor. Întrebarea nr. 11 le-a cerut studenților să își exprime opțiunea pentru divorț, în cazul unui preot. În varianta în care opțiunea lor era una pozitivă, s-a cerut motivarea răspunsului. În diagrama de comparație din fig. V.5 prezentăm procentele răspunsurilor, în funcție de școala anterioară absolvită. Rezultatele le comparăm cu cele obținute pe totalul studenților, respectiv pentru Da: 30,85%, iar pentru Nu, 69,15%.
Din diagrama de comparație V.5. rezultă că studenții teologi absolvenți de seminar sunt mai permisivi în ceea ce privește opțiunea în favoarea divorțului, decât colegii lor proveniți din licee laice. Motivațiile pe care le-au oferit sunt legate de păcatul desfrânării: “sunt de acord dacă soția este infidelă”, “în cazul în care femeia îl înșeală și își bate joc de el”, “dacă soția cade în păcatul desfrâului”, “doar în caz de infidelitate”, “dacă soția a căzut în păcatul adulterului și persistă în acest păcat”.
Concluzii și direcții de analiză și acțiune
Tendința de diminuare a sentimentului familial se evidențiază și în spațiul teologic, astfel că necesitatea reconsiderării valorii acestuia devine un imperativ pentru orice educator creștin, indiferent de vârsta celor cărora li se adresează. Una dintre principalele cauze – adeseori neglijată – este distanța dintre catedră și realitatea din parohii, cu referire mai exactă la lucrul cu copiii și tinerii – viitorii seminariști și studenți teologi, pe care nu putem să-i izolăm de mediul social în care s-au format, de prietenii bune și rele și influențe din diverse puncte.
În ceea ce privește direcțiile de acțiune în spațiul universitar, ne propunem următoarele aspecte:
a) la nivelul planului de învățământ universitar teologic
- instituirea unui stagiu de practică în parohii de succes din eparhie, pentru studenții de la Teologie Pastorală, asemănător celui realizat la secția Teologie Didactică, în școli;
- organizarea unui masterat interdisciplinar Morală-Pastorală-Drept-Biologie, al cărui discipline de învățământ să cuprindă întreaga paletă legată de familie.
b) la nivel curricular, la disciplina Morală
- evaluarea prin portofolii și proiecte realizate de studenți, pe aspecte privind familia;
- proiectarea și discutarea unor filme/ documentare pe teme legate de morala familiei;
- prezentarea unor teme care să faciliteze autocunoașterea, ca suport în clarificarea opțiunii spre căsătorie sau călugărie;
- instituirea unei bibliografii obligatorii, cu lucrări despre familie la disciplina Morală, pentru valorizarea rolului acesteia.
c) la nivel extracurricular
- organizarea unei săptămâni a familiei creștine, în preajma Duminicii Mironosițelor, care să cuprindă mai multe activități: rugăciuni pentru familie, conferințe pe tema familiei etc.;
- dinamizarea activității organizațiilor de tineret creștin;
- organizarea de tabere la mănăstiri;
- realizarea de schimburi de experiență cu studenți de la facultăți din domeniul științelor sociale și politice;
- invitarea unor personalități, care să prezinte modele de succes;
- înscrierea studentelor în organizații ale femeilor creștine, respectiv înființarea unor astfel de organizații, acolo unde nu există;
- realizarea de activități educativ-religioase, prin colaborări între facultățile de facultățile de teologie și seminariile teologice;
- vizite în parohii.
La toate acestea, adăugăm unele propuneri la nivel pastoral, precum: acțiuni privind conștientizarea tinerilor din parohie asupra valorii căsătoriei, prin predici tematice, cateheze, vizite pastorale, reactualizarea protocolului bunei-învoiri, care se se constituie într-un sprijin pentru preotul paroh, în cunoașterea problemelor celor doi tineri.
Bibliografie
- Boca, Arsenie, Ridicarea căsătoriei la înălțimea de Taină, Făgăraș, Editura Agaton, 2002.
- Dârlea, Tiberiu, Căsătoria și viața mistică, București, Editura Lumina, 1995.
- Dură, Leon, Familia în lumina Noului Testament, în „Studii Teologice”, Anul LV, Seria a II-a, nr. 1-2, 2003.
- Evdochimov, Paul, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, București, Editura Christiana, 1994.
- Gavrilă, Vasile, Cununia - viață întru Împărăție, București, Editura Fundația „Tradiția Românească”, 2004.
- Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre feciorie, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2003.
- Sfântul Ioan Gură de Aur, Cateheze maritale – omilii la căsătorie, Sibiu, Editura „Oastea Domnului”, 2004.
- Habra, Georges, Iubire și senzualitate, București, Editura Anastasia, 1994.
- Leonte, Constantin, Familia, Școala, Biserica, în „Biserica Ortodoxă Română”, Anul CXXII (2004), nr. 1-4.
- Mantzaridis, Georgios, Morala creștină, vol. II, București, Editura Bizantină, 2006.
- Moldovan, Ilie, Iubirea, taina căsătoriei. Teologia iubirii I, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 1996.
- Opriș, Dorin, Ipostaze ale utilizării textului biblic în educația religioasă. Teorie, aplicații, cercetare, ediția a II-a, Iași, Editura Sf. Mina, 2010.
- Teodoropulos, Epifanie, Familiei ortodoxe - cu smerită dragoste, Editura Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001.
- Sfântul Teofan Zăvorâtul, Mântuirea în viața de familie, București, Editura Σοφία, 2004.
- Vasile, Danion, Tinerii și sexualitatea - Între iubire și păcat, București, Editura Lucman, 2006.
CHESTIONAR ADMINISTRAT STUDENȚILOR
1. Alege cinci valori din lista de mai jos și ierarhizează-le în ordinea importanței (1 – cea mai importantă, 5 – cea mai puțin importantă).
____ sentimentul sărbătorii
____ iertarea
____ libertatea
____ dreptatea
____ sentimentul frumosului
____ sentimentul familial
____ respectul tradițiilor
____ solidaritatea dintre oameni
____ reușita materială
____ ospitalitatea
____ egalitatea
____ sentimentul datoriei
____ onoarea
____ responsabilitatea
2. Când crezi că este momentul potrivit pentru tine să-ți întemeiezi o familie?
□ în timpul studenției
□ după definitivarea studiilor
□ alt răspuns __________________________
Motivează răspunsul ales: ______________________________________
3. Ai avut momente în care te-ai gândit să renunți la ideea căsătoriei?
□ Da
□ Nu
Dacă da, care au fost motivele? __________________________________
4. Ce părere ai despre alegerea prietenei/ prietenului, folosind rețelele Internet?
□ sunt de acord
□ nu sunt de acord
Motivează răspunsul ales ______________________________
5. Cine ți-a vorbit până acum cel mai frumos despre căsătorie?
6. Cine ți-a vorbit până acum cel mai urât despre căsătorie?
7. Cu cine obișnuiești să vorbești cel mai mult referitor la aspectele legate de viața de familie? (alege o singură variantă)
____ cu părinții
____ cu frații
____ cu colegii
____ cu prietenii
____ cu duhovnicul
____ cu psihologul
8. Ți-ai ales o familie care să constituie un model pentru viitoarea ta familie?
□ Da
□ Nu
Dacă da, realizează o scurtă descriere a acesteia. ____________________
9. Într-o parohie vacantă din mediul rural, ai identificat următoarele probleme:
- incertitudinea locului de muncă pentru soție
- depopularea parohiei
- dificultatea de a le oferi copiilor o educație la nivelul celei de la oraș
- biserica aflată în construcție
Ai accepta să mergi preot într-o astfel de parohie?
□ Da
□ Nu
Motivează răspunsul pe care l-ai da acum: __________________
10. Ce probleme nu ai vrea să apară în familia pe care vrei să o întemeiezi?
11. Ești de acord ca un preot să divorțeze de soția lui?
□ Da
□ Nu
Dacă da, motivează răspunsul ___________________________________
DATE DE IDENTIFICARE:
Vârsta: ____ ani; Anul ______;
Ultimul nivel de studii absolvit: _______________
Profilul liceului/ Specializarea: ___________________________
Tipul familiei în care ați crescut: □ cu ambii părinți □ cu părinți divorțați □ unul dintre părinți a decedat □ ambii părinți au decedat
Vă mulțumim pentru colaborare!