„Foaia diecezană ” al cărei prim număr a văzut lumina tiparului la 5/17 ianuarie 1886 s-a înscris printre gazetele românești din Banat cu cea mai lungă existență și a jucat un rol de prim ordin în difuzarea unor articole , studii , apeluri și știri de interes major pentru progresul cultural al poporului român.
„Foaia diecezană” a fost organ al eparhiei gr. or. rom. a Caransebeșului. Gazeta a apărut la tipografia diecezană din Caransebeș , având ca redactor responsabil pentru anii 1900 pe Petru Barbu. A apărut o dată pe săptămână (duminica).
În coloanele „Foii diecesane” au publicat și s-au afirmat: folcloristul George Cătană , George Joandrea , Iuliu Vuia. Iar printre colaboratorii de seamă ai acestei gazete îi amintesc pe: Ștefan Velovan , Patriciu Drăgălina, Silviu Dragomir etc.
Din mulțimea de informații ce se regăsește în coloanele acestei gazete m-am oprit asupra articolelor care prezintă sfințiiri și inaugurări de biserici. Din aceste articole reiese clar rolul și importanța jucată de biserica ortodoxă română în viața bănățenilor. Aceste articole din cadrul „Foii diecesane” sunt corespondențe relatate de colaboratorii gazetei, care au asistat la manifestări.
Din „Foaia diecesană” pe anul 1906 suntem informați că la „30 aprilie s-a săvârșit în centrul metropolei noastre ortodoxe române , la Sibiu , un act solemn care în istoria bisericii noastre face epocă. S-a sfințit adică biserica catedrală ortodoxă în mijlocul unor festivități grandioase , cum de veacuri nu s-au mai văzut. După veacuri întregi de ani , în care poporul român din Ardeal și Ungaria cu biserica–i impilată a suferit cele mai neomenoase persecuții, când biserica noastră cea mai veche din țările de sub coroana Sf. Șefan se consideră numai de tolerată , când poporul român numai în locuri ascunse putea putea preamării pe Dumnezeu , iată astăzi un momunent superb își ridică falnic în mijlocul Sibiului turlele spre cer , un monument clasic demn de vremuri mărețe , închinat măririi lui Dumnezeu”1. În articol este amintit faptul că episcopul de Caransebeș Nicolae Popea , a contribuit cu o sumă considerabilă la colecta catedralei și regretul acestuia că nu a reușitsă participe la sfințirea catedralei , deoarece a trebuit să conducă sinodul eparhial. În continuare aricolul prezintă serbările ce au avut loc cu ocazia acestei sfințiri. De reținut este participarea la această manifestare a personalităților bănățenilor: Antoniu , Petru și Ionel Mocioni , Andrei Ghidiu , Coriolan Brediceanu , G. Dobrin.
Tot pentru anul 1906 este relatată sfințirea părților renovate ale bisericiiortodoxe române cu hramul Nașterea Născătoarei de Dumnezeu din Valeaboului. După slujba de sfințire , părintele Protosincel Dr. Iosif Traian Badescu „ține mulțimii adunate în biserică o cuvântare arătând istoricul , însemnătatea și folosul sfintei biserici , laudă zelul credincioșilor , care cu obolul lor au ridicat un monument așa de maiestos cum este biserica lor , și-i îndeamnă la ținerea legii lor românești”2. Manifestarea s-a încheiat după datina strămoșească cu ruga.
În iulie 1907 aflăm din gazeta „Foaia diecesană” a avut loc sființirea bisericii ortodoxe române de la Izvor. La aceste manifestări au participat părintele arhimandrit și vicar episcopesc Filaret Musta , ca delegat al Prea Sf. Domn Episcop Nicolae Popea , însoțit de P. C. S. Părintele Protosincel Iosif Traian Badescu , protopopul Ioan Pepa și prof. Dr. Barbu. „ Sfințirea s-a făcut în fața a 4-5 mii de oameni... Festivitățile desfășurate cu această ocazie au decurs cât se poate de solemn și cu demnitate spre mângâierea sufletească a tuturor participanților la acest eveniment”3.
„Frumoase și entuziasmate serbări au avut loc în Ciacova în zilele de 8 și 9 sepembrie , când în această comună s-a sființit nou zidita biserică gr. or. română... După terminarea actului sfințirii , s-a început sfânta liturghie... Nespus de frumoasă a fost priceasna (psalmul 22 , armonizat de Musicescu) executată de vestitul cor din Lugoj. După priceasnă I. P. C. Sa arhimandritul Filaret Musta a ținut o predică , în care arată însemnătatea bisericii și dă poporului adunat o mulțime de sfaturi și învățături”4. Prezentarea detaliată a acestui eveniment ne este oferită de „Foaia diecesană”pe anul 1907.
Tot în „Foaia diecesană” pe anul 1907 este prezentată sființirea bisericii ortodoxe române din Dalboșeț ."O zi însemnată , de bucurie și de suveniri plăcute a fost ziua de 8/12 septembrie pentru parohienii din Dalboșeț. În aceată zi deși e una dintre zilele din urmă ale verii , soarele totuți parcă anume și în măsură mai mare își timitea razele luminoase și căldura sa asupra comunei Dalboșeț , ca astfel și fiilor săi celor ce oarbecă în întuneric și inimiile reci și împietrite să le deștepte , și luminându-le mintea și încălzindule simțirile îi îmdeamnă pe toți la bucurie , mici –mari , tineri-bătrâni să-și îndrepte privirile și pașii spre maica lor Biserica... După sfințire și liturghie , părintele Ioan Brinzei la priceasnă ține o frumoasă și foarte pătrunzătoare vorbire. Arată îndoita însemnătate a serbării de azi , laudă virtuțile strămoșilor , pe a căror căi și noi să umblăm , ca să nu rătăcim de la adevărata credință. Să iubim și cercetăm biserica , care ne învață și ne ferește de rele”5.
În 1908 are loc sfințirea biserici ortodoxe române din Apadia , iar acest lucru îl aflăm din relatările corespondentului de la „Foaia diecesană”. „în aceste timpuri grele în care trăim , în aceste timpuri când trebuie să dezvoltăm o luptă intensivă pe toate terenele , ca să ne susținem la suprafață ne cade bine și simțim o bucurie nespus de mare , când dat ne este a gusta și câte un moment de fericire și înălțare sufletească. Un astfel de moment , care a făcut să salte inimile tuturor celor de față a fost și actul sfințirii bisericii din Apadia , cu instalarea de paroh a vrednicului său păstor sufletes , Nic. Cornean , cu jubileulde 25 de ani de păstorie în via Domnului și cu semnul de recunoștință din partea capului diecesei”6. După sfințirea bisericii și slujba de liturghie oficialitățile țin discursuri , cel mai impresionant a fost discursul asesorului conzistorial George Petrescu din care prezint un fragment: ”credința sau legea , moșia sau patria , iată cuvintele sub care la străbunii noștrii se adăposteau marile principii de religie și patrie. Din aceste cuvinte bunii și străbunii noștrii ș-au format stindardul sub care cu vitejie au combătut contra asupritorilor de după vremi. La ei sanctuarul păstrării credinței pururea le-a fost biserica ortodocsă ca depositarul dumnezeieștii evanghelii , iar cetățuea și depozitul puterii de apărare a scumpei lor moșii , sau patrie , le-a fost însăși inima , care cultivată în și prin biserică i-a condus cître vitejie și izbânde”7. Tot din acest articol aflăm că sculptura din interiorul bisericii a fost realizată de Ioan Cotârlă.
Din articolul dedicat sfințirii biserici ortodoxe române din Buziaș , aflăm că la acest eveniment au asistat episcopul diecesan dr. Miron Cristea împreună cu vicarul episcopesc Filaret Musta , secretarul conzistorial Dr. Cornel Cornean , diaconul Lugojului Mihai Gașpar8. La această sărbătoare au participat: corul plugarilor din Cheverreșul Mare și corul Lugojului condus de maestrul Ion Vidu. Din relatare mai aflăm că renovarea bisericii din Buziaș a constat din ridicarea iconostasului artistic lucrat de sculptorul Cotârlă din Oravița și din pictura artistică a pictorului academic Simonescu; atât sculputra , cât și pictura sunt în stil bizantin9.
Sub titlul Bucuria Unip-ului , „Foaia diecesană” prezintă sfințirea bisericii ortodoxe române din Unip. Cu ocazia acestei manifestări Prea Sf. Sa episcopul Miron Cristea a ținut o cuvântare , din care reproduc un fragment: „Mânecând de la cuvintele: Cât sunt de iubite lăcașurile Tale , Doamne al puterilor , explică de ce credincioșii sunt azi plini de bucurie că credința drept măritoare ne-a scăpat de toate primejdile. Această credință ne-a păstrat limba , legea și portul. De aceea cu toată căldura inimii vă îndemn să țineți și de aici înainte la aceste trei”10.
Acestea sunt doar câteva exemple de sfințiri și inaugurări de biserici ortodoxe române ce sunt prezentate în cadrul gazetei „Foaia diecezană”.
Din aceste exemple putem trage concluzia că sfințirile și inaugurările au reprezentat un eveniment important în cadrul vieții românilor bănățeni , deoarece biserica a jucat rolul principal în pastrarea datinilor și tradiților strămoșești. Acest lucru a fost înțeles de românii bănățeni și se poate observa din sprijinul material acordat zidirilor și renovărilor de biserici.
Abstract
The “Diecesana Paper” was the Romanian newes paper with the langest typographical publication. From the content of this newspaper I focused an the articles which deal with the inaugurations and sanctifications of the ortodox churches from the Banat region. These events had a very important part in whot concers the continuity of the national religious beliefs. Among the inaugurations and sanctifications of the Romanian ortodox churches I remind thare from: Valeaboului , Sibiu , Izvor , Dalboșeț, Ciacova , Apadia , Buziaș , Unip.
These articles from the diecesan paper demonstrate the importance of the church in the lives of the Romanians living in Banat and also show their struggles in order to beild new churches.