Episcopia Unită de Lugoj. Fundația Ioan Boroș

Cleric de seama, îndeplinind mai multe funcții și misiuni în cadrul Episcopiei Unite de Lugoj, Ioan Boroș s-a născut în data de 27 octombrie 1850 în Coreiu Mare, comitatul Sătmar din părinții nobili Ioan și Măria.¹ Gimnaziul l-a urmat în orașul natal și Beiuș, după care a frecventat cursurile Seminarului Sfânta Barbara din Viena, absolvind în anul 1873 și imediat fiind aplicat în Cancelaria Diecezană, iar la 25 martie 1877 a fost hirotonit întru preot celib.² Vice-notar și asesor consistorial în 1880 este administrator parohial, după un an paroh în Zabrani, comună timișană ce datează din 1394 și în care a păstorit 17 ani, respectiv până în anul 1897 când a fost numit protopop onorar și chemat la reședință ca secretar episcopesc și director cancelar.³ Peste patru luni, mai exact la 22 septembrie a.a. este „promovat" canonic prebendat, purtând grijă și de celelalte oficii deja amintite, la care se adaugă din 1898 și atribuțiile de inspector școlar diecezan.⁴ Sarabanda funcțiilor continuă, așa ca, în 28 aprilie 1900, este avansat canonic cancelar iar în 21 decembrie anul următor, canonic custode.⁵ Din 1894 deține și președinția Reuniunii Învățătorești și în anul 1902 devine provicar-general episcopesc.⁶

Timp de 53 de ani, Ioan Boroș a slujit cu dragoste și devotament Biserica Unită cu Roma, iar când și-a simțit aproape „sorocul" plecării din lume a hotărât să înființeze o fundație care să-i poarte numele și să servească scopurilor publice ale diecezei. Astfel în luna octombrie 1936 chemând la sine pe vicarul capitular Dr. Nicolae Brânzeu, care s-a prezentat cu membrii din Capitlu și avocatul diecezan Dr. Fabius Peleșianu, le-a încredințat următoarele valori :⁷

• 1 libel „Cărășana" nr. 18.073 - 46.006 lei
• 6 libele „Credit Bănățean" nr. 2, 650, 784, 787, 757, 1462 - 422.904 lei
• 1 libel „Banca Agrara" nr. 327 - 29.495 lei
• 1 libel „Banca Caraș-Severinului" nr. 263 = 21.686 lei
• 1 libel „Băncile Bănățene Unite" nr. 898 = 7.614 lei
• 2 titluri Înzestrare nr. 496, 527, 1373, 411-415 - 6.000 lei
• 1 titlu Consolidare nr. 123.067 = 500 lei
• 2 acții Întreprinderea Forest Cluj nr. 19.475 - 6 = 1000 lei
• 100 acții Creditul Bănățean nr. 6471-6483, 8872-93, 14705-9, 16611-30, 19191-230 = 25.000 lei
• 1 acție Banca Maramureșană nr. 2141 = 500 lei
• 16 acții Banca Caraș-Severinului nr. 6-9, 4005-8, 6488-90, 6491-5 - 8000 lei
• 155 acții Albina nr. 3600-12, 2818, 18.976-85, 51.108-18, 48.541-50, 48551-60, 167, 741-50, 167751-60, 167761-70, 125166-7, 125-171-75, 125176-80, 125181-85, 125.186-90, 125191-95, 125196-200, 125.201-5, 125206-10, 125211-15, 39631-5, 39.636-40, 39641-45, 66926-30 = 77.500 lei.
• 4 acții Băncile Bănățene Unite nr. 9086-9 = 4.000 lei
• 3 acții Timișana nr. 8173, 17221, 17441 = 750 lei
• 2 acții Bihoreana nr. 932-3 - 1000 lei 50 acții Creditul Bănățean - 12.500 lei
• 1 libel Banca Caraș-Severinului nr. 164 - 3.780 lei
• 1 libel Albina nr. 905 - 6.350 lei
• 1 libel Banca Caraș-Severinului nr. 184 = 2271 lei
• 1 libel Albina nr. 5281 = 24.710 lei
• 1 libel Albina nr. 582 - 94.182 lei
• 1 libel Banca Timișoarei nr. 4.091 = 134 lei
• 1 libel Banca Agrară nr. 2.982 - 13.724 lei
• 1 libel Banca Agrară nr. 2.926 - 3.500 lei
• 1 libel Creditul Bănățean nr. 700 - 2.014 lei
• 1 libel Creditul Bănățean nr. 6 - 2.361 lei
• 1 libel Creditul Bănățean nr. 935 - 24.073 lei
• 5 acții Creditul Bănățean nr. 7.481-5 - 1.250 lei
• 6 bonuri de impozit nr. 136.150, 74.769, 50.438, 16.387, 16.389, 74.768 = 11.600 lei
• 1 libel Banca Timișoarei nr. 5.062 = 20.000 lei
• 6 acții Ardeleana nr. 25.183-8 = 3.000 lei
• 6 titluri Împrumut de Consolidare nr. 241.748, 241.749, 241.750, 241.751, 50.962, 50.963 = 28.000 lei

Total - 907.404 lei

Înrăutățindu-se starea sănătății sale, nu la mult timp după instalarea noului episcop, Dr. Ioan Bălan, arhierul Tesbiei, Ioan Boroș redactează un Contract de Donațiune în prezența martorilor Dr. Fabiu Peleșianu și Teodor Voștinariu.⁸ Amintim că, în acest moment, testatorul avea venerabila vârsta de 85 de ani.⁹ Donatorul își rezervă uzufructul viager, cu drept de proprietate în întregime, asupra imobilelor intravilane și extravilane din Lugoj, înscrise în foile C.F. nr. 789, 1.415, 1416 și 1689, care trec în administrarea canonică a Capitlului diecezei, în scopul ca 213 părți din venitele anuale să fie folosite în editarea cărților sale și a altor opuri cu conținut religios-moral, iar 113 din aceleași beneficii să fie destinate Fondului văduvelor și orfanilor de preoți, se subînțelege de confesiune greco-catolică, cu următoarele „stipulațiuni”:¹⁰

• uzufructul unei case timp de 4 ani socotiți de la decesul său, să fie „deversat„ nepoatei Elisabeta Filimon, iar în cazul decesului acesteia înainte de expirarea amintitului număr de ani, cuvenita „datorie" să se dea copiilor ei Gheorghe și Letiția Morariu;
• toate imobilele vor trece în proprietatea Episcopiei Unite de Lugoj, fiind intabulate ca atare;

Actul în cauză s-a încheiat în 13 noiembrie 1936, primind viza Ministerului de Finanțe în data de 17 a.l., semnată de funcționarul Bogdănescu.¹¹ Murind generosul donator la 29 ianuarie 1937, au fost lichidate clauzele oneroase ale contractului privind răscumpărarea dreptului de uzufruct al Elisabetei cu suma de 40.000 lei.¹² Conducerea eparhială a recurs la această soluție echitabilă, deoarece uzufructuarii nu s-au arătat dispuși să facă nici o reparație la casa care era veche și, ca urmare, expusă deteriorării.¹³ Intrând astfel în posesia deplină a imobilului, instituția bisericească a efectuat o reparație capitală: toată zidăria de deasupra soclului până la înălțimea de 50 cm s-a subzidit, stopându-se în felul acesta igrasia; la edificiul principal s-a amenajat o baie cu W.C., iar la fosta bucătărie s-au înlocuit ferestrele de la stradă, punându-se rulouri Esslinger; camerele din pod și bucătăria de jos au fost recompartimentate, iar „clozetul„ a fost reparat, țigla veche a acoperișului a fost înlocuită cu alta nouă; clădirea secundară a suferit și ea modificări estetice și funcționale, anume mutarea unui zid, refacerea acoperișului și schimbarea ferestrelor dinspre grădină; pentru aprovizionarea cu apă s-a săpat o fântână arteziană și s-a instalat un apeduct cu motor, având rezervor în pod; evacuarea apei reziduale s-a făcut printr-un canal, iar apa de ploaie s-a colectat într-un recipient; instalația electrică s-a modernizat prin folosirea de tuburi Bergmann; au fost cumpărate mai multe cuptoare de teracotă.¹⁴ Cheltuielile s-au ridicat la suma de 233.961 lei, însă ele s-au compensat prin creșterea valorii averii imobile. Via din „hotarul" orașului, nefiind deloc productivă s-a vândut contra sumei de 35,000 lei în anul 1937. Guvernul României, în urma legii conversiunii, a acordat Episcopiei, în data de 20 septembrie 1939, suma de 416.500 lei în titluri de 4 ½ %.¹⁵

Ordinariatul episcopesc a trasat sarcina Capitlului Catedral să întocmească literele fundaționale, din care să reiasă cu claritate care sunt obiectivele acestui așezământ filantropic. Averea se compune din venitul imobilului din str. Dr. Gh. Popovici, nr. 10, înscris în C.F. nr. 789 A 11 1337-1338 și venitul rezultat din partea mobilă, care la finele anului 1939 era de 1.169.799 lei.¹⁶

Administrarea averii fundaționale o face Cassa Centrală Diecezană, în conformitate cu normele prevăzute pentru celelalte fundații episcopale. Anual, în ziua de 30 ianuarie, se va celebra o Liturghie solemnă în catedrală, urmata de parastas întru pomenirea lui Ioan Boroș.¹⁷

Dispozițiile finale relevă că Fundația funcționează de la 1 ianuarie 1940.¹⁸ Acest însemnat document de arhivă poartă iscăliturile lui Dr. Nicolae Brânzeu, prepozit și a lui Septimiu S. Ionașiu, notar capitular, având nr. 183/1941, fiind supravizat de episcopul Ioan.

Ioan Boroș a rămas în istoria Bisericii Unite din Banat ca o personalitate de marca prin tot ceea ce a întreprins în plan administrativ-bisericesc-cultural-obștesc și, nu în ultimul rând, caritativ, înscriindu-se în galeria mecenaților.

Abstract

As an important clergyman, who had fulfilled a lot of missions in the Greek Catholic Diocese of Lugoj, Ioan Boroș was also known for his cultural, missionary and phylantropic actions. The facts are discussed in the present issue.